Warning: Undefined array key "url" in /home/construimproiect/public_html/wp-content/plugins/seo-by-rank-math/includes/modules/schema/snippets/class-author.php on line 41
Ce sunt GAL-urile, cum se constituie și de unde provin fondurile: de ce selecția locală nu înseamnă automat contractare la AFIR

Ce sunt GAL-urile, cum se constituie și de unde provin fondurile: de ce selecția locală nu înseamnă automat contractare la AFIR

Finanțarea prin Grupurile de Acțiune Locală este prezentată uneori ca un program simplificat sau ca o alternativă locală la finanțările gestionate direct de AFIR. În realitate, GAL-ul nu reprezintă o sursă separată de bani și nici o extensie a primăriei sau a AFIR. Este o structură locală de guvernanță, formată din actori publici, privați și reprezentanți ai societății civile, care elaborează și implementează o Strategie de Dezvoltare Locală pentru un teritoriu determinat.

Prezentul articol se referă la GAL-urile rurale autorizate în România pentru implementarea intervenției DR-36 LEADER din Planul Strategic PAC 2023–2027. Pentru GAL-urile urbane sau cele din domeniul pescuitului se aplică programe și reguli distincte.

De unde provine conceptul LEADER

Abordarea LEADER a fost introdusă la nivel european în anul 1991, ca răspuns la limitele politicilor de dezvoltare stabilite exclusiv „de sus în jos”. Denumirea provine din expresia franceză „Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale” – legături între acțiuni pentru dezvoltarea economiei rurale.

Principiul central este acela că locuitorii, firmele, fermierii, autoritățile locale, ONG-urile și celelalte organizații dintr-un teritoriu cunosc mai bine nevoile și resursele zonei și trebuie să participe la stabilirea priorităților de finanțare. Comisia Europeană descrie LEADER drept o abordare „bottom-up”, prin care actorii locali constituie Grupuri de Acțiune Locală, își elaborează propriile strategii și gestionează bugete destinate dezvoltării teritoriului. Comisia Europeană – istoricul și rolul LEADER

Baza juridică europeană a GAL-urilor

Cadrul general este stabilit de Regulamentul (UE) 2021/1060, cunoscut drept RDC – Regulamentul privind dispozițiile comune. Articolele 31–34 reglementează „dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității” – DLRC.

Potrivit articolului 31, dezvoltarea locală trebuie:

  • să vizeze zone subregionale;
  • să fie condusă de Grupuri de Acțiune Locală alcătuite din reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private locale;
  • să asigure că niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional;
  • să fie implementată printr-o Strategie de Dezvoltare Locală;
  • să sprijine cooperarea, accesibilitatea, inovarea și relațiile dintre actorii teritoriului.

Articolul 32 stabilește ce trebuie să conțină o Strategie de Dezvoltare Locală: teritoriul și populația vizate, modul în care comunitatea a fost implicată, analiza nevoilor și a potențialului local, obiectivele și rezultatele măsurabile, mecanismele de administrare și monitorizare și planul financiar defalcat pe fonduri.

Articolul 33 este esențial pentru înțelegerea rolului GAL. Acesta atribuie exclusiv Grupurilor de Acțiune Locală sarcini precum pregătirea și publicarea apelurilor, stabilirea procedurilor și criteriilor locale, evaluarea și selectarea proiectelor și stabilirea cuantumului sprijinului. Tot același articol prevede însă că proiectele selectate sunt prezentate organismului responsabil pentru verificarea finală a eligibilității înainte de aprobare.

Prin urmare, chiar Regulamentul european face diferența dintre selecția efectuată de GAL și verificarea finală necesară pentru acordarea finanțării.

Articolul 34 prevede că finanțarea DLRC poate acoperi:

  • pregătirea strategiei și consolidarea capacității locale;
  • implementarea proiectelor și a acțiunilor de cooperare;
  • gestionarea, monitorizarea, evaluarea și animarea strategiei.

Cheltuielile pentru gestionarea, monitorizarea, evaluarea și animarea strategiei nu pot depăși 25% din contribuția publică totală aferentă strategiei. Regulamentul (UE) 2021/1060 – articolele 31–34

De ce FEADR nu apare direct între fondurile enumerate la articolul 31 din RDC

Articolul 31 din RDC enumeră FEDR, FSE+, Fondul pentru o Tranziție Justă și FEAMPA. FEADR nu este enumerat în același alineat deoarece, pentru perioada 2023–2027, dezvoltarea rurală este reglementată separat prin cadrul Planurilor Strategice PAC.

Legătura juridică este realizată prin Regulamentul (UE) 2021/2115:

  • articolul 3 punctul 15 definește LEADER prin trimitere directă la dezvoltarea locală prevăzută la articolul 31 din RDC;
  • articolul 77 alineatul 1 litera b permite finanțarea pregătirii și implementării LEADER;
  • articolul 92 obligă statele membre să rezerve pentru LEADER cel puțin 5% din contribuția totală FEADR aferentă Planului Strategic PAC.

RDC-ul și Regulamentul PAC trebuie, așadar, citite împreună: primul stabilește arhitectura GAL și DLRC, iar cel de-al doilea asigură integrarea și finanțarea LEADER prin FEADR. Regulamentul (UE) 2021/2115

Cum se constituie un GAL în România

În România, baza de implementare este Planul Strategic PAC 2023–2027, aprobat de Comisia Europeană, prin intervenția DR-36 – „LEADER – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”. Planul Strategic PAC al României

Cadrul național este stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.570/2022, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 36 prevede că:

  • implementarea SDL și funcționarea GAL sunt verificate potrivit competențelor împărțite între Autoritatea de Management pentru Planul Strategic, AFIR și GAL;
  • GAL-urile ale căror strategii au fost selectate trebuie să fie constituite potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile;
  • GAL-urile elaborează ghidurile locale și documentele de accesare și răspund de evaluarea și selecția proiectelor;
  • AFIR verifică, în vederea contractării, criteriile generale de eligibilitate aplicabile proiectelor selectate de GAL.

Hotărârea Guvernului nr. 1.570/2022

Din punct de vedere juridic, GAL-ul funcționează ca o asociație – persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial – constituită conform OG nr. 26/2000.

Totuși, simpla înființare a unei asociații care poartă denumirea de GAL nu este suficientă pentru gestionarea fondurilor DR-36. Este necesară existența unei Strategii de Dezvoltare Locală selectate și autorizarea funcționării de către Autoritatea de Management pentru Planul Strategic.

O primărie poate participa în GAL, dar nu poate controla singură deciziile. Același principiu se aplică sectorului privat și societății civile: niciun grup individual de interese nu trebuie să controleze procesul de selecție.

Cine face ce în mecanismul GAL

Rolurile trebuie separate clar:

  • Autoritatea de Management selectează strategiile, autorizează GAL-urile și supraveghează implementarea SDL;
  • GAL-ul identifică nevoile teritoriului, stabilește intervențiile, pregătește ghidurile locale, lansează apelurile și evaluează și selectează proiectele;
  • AFIR verifică încadrarea și criteriile generale de eligibilitate ale proiectelor FEADR selectate și, dacă acestea sunt îndeplinite, încheie contractele de finanțare;
  • solicitantul trebuie să respecte atât condițiile locale stabilite de GAL, cât și regulile generale ale intervenției DR-36 și ale legislației aplicabile.

Pentru proiectele neagricole care intră sub incidența ajutorului de minimis se aplică și schema aprobată prin Ordinul MADR nr. 206/2025, în baza Regulamentului (UE) 2023/2831. Această schemă nu reprezintă întreaga intervenție DR-36, ci componenta destinată anumitor activități economice neagricole. Schema de minimis LEADER

De unde provin fondurile

Pentru perioada 2023–2027, AFIR indică pentru implementarea Strategiilor de Dezvoltare Locală:

  • 500.000.000 de euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – FEADR;
  • 160.736.843 de euro prin Fondul Social European Plus – FSE+.

Valoarea cumulată a celor două alocări este de 660.736.843 de euro, dar sumele nu formează un buget unic din care orice proiect poate fi finanțat. Fiecare fond își păstrează domeniul de intervenție, condițiile de eligibilitate, indicatorii și regulile de implementare. Strategia fiecărui GAL trebuie să arate ce intervenții și ce sume sunt susținute din fiecare fond.

Pentru componenta de minimis destinată proiectelor neagricole, Ordinul nr. 206/2025 stabilește un buget public de 120.000.000 de euro, format din 101.950.000 de euro FEADR și 18.050.000 de euro contribuție de la bugetul național. Aceasta demonstrează că, în funcție de componentă, sprijinul public poate include atât contribuția europeană, cât și cofinanțarea națională.

Prin urmare, formularea „fonduri prin GAL” nu este suficientă pentru analiza unei oportunități. Trebuie identificat fondul, intervenția din SDL, regimul ajutorului, intensitatea și autoritatea care verifică și contractează proiectul.

Nu există un singur „program GAL” valabil în toată țara

În România sunt 246 de GAL-uri autorizate pentru perioada actuală. Fiecare dintre acestea are:

  • un teritoriu propriu;
  • o Strategie de Dezvoltare Locală proprie;
  • o alocare financiară distinctă;
  • intervenții adaptate nevoilor locale;
  • categorii proprii de solicitanți eligibili;
  • criterii și punctaje locale;
  • calendare și termene diferite;
  • valori și intensități ale sprijinului stabilite în limitele cadrului național.

O activitate eligibilă într-un GAL poate să nu fie finanțată în GAL-ul vecin. În mod similar, o firmă poate îndeplini condițiile generale DR-36, dar poate fi neeligibilă în cadrul unui anumit apel deoarece nu respectă teritoriul, categoria de beneficiar, codul CAEN, vechimea, dimensiunea sau criteriile locale.

Primul document care trebuie analizat nu este doar Ghidul general DR-36, ci fișa intervenției din SDL și Ghidul solicitantului publicat de GAL pentru apelul concret.

Ce tipuri de proiecte pot fi finanțate

În funcție de Strategia de Dezvoltare Locală, pot fi susținute:

  • crearea și dezvoltarea unor activități neagricole;
  • proiecte de tip start-up neagricol;
  • activități de producție și servicii;
  • susținerea lanțurilor alimentare locale;
  • investiții agricole sau agroalimentare cu caracter colectiv ori social;
  • infrastructură publică la scară mică;
  • infrastructură socială și servicii de sănătate;
  • valorificarea patrimoniului istoric, cultural și turistic;
  • investiții de mediu și energie regenerabilă;
  • asocierea și cooperarea între actorii locali;
  • intervenții pentru reducerea depopulării;
  • proiecte aferente conceptului „Sate inteligente”;
  • proiecte-umbrelă și proiecte de cooperare între GAL-uri.

Această listă reprezintă posibilitățile cadrului DR-36, nu oferta automată a fiecărui GAL. Proiectul trebuie să se regăsească efectiv într-o intervenție prevăzută în SDL și într-un apel deschis.

Valoarea finanțării și cofinanțarea

Cadrul general DR-36 permite o finanțare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro pentru un proiect. Pentru proiectele de tip start-up neagricol bazate pe plan de afaceri, plafonul poate ajunge la 70.000 de euro.

Intensitatea sprijinului poate ajunge până la 100%, în funcție de categoria proiectului și tipul intervenției. Aceasta nu înseamnă că toate proiectele sunt finanțate integral. Procentul exact este stabilit în documentația apelului local și poate fi mai mic, iar GAL-ul poate stabili și un plafon sub limitele naționale. AFIR – Detalii și anexe DR-36

Chiar și atunci când intensitatea este de 100% din cheltuielile eligibile, beneficiarul poate avea nevoie de resurse pentru:

  • cheltuieli neeligibile;
  • diferențe de preț;
  • TVA, dacă acesta nu este eligibil;
  • costuri apărute în afara bugetului aprobat;
  • finanțarea temporară a activităților până la rambursarea cheltuielilor;
  • menținerea investiției și a activității după finalizarea proiectului.

Selecția GAL nu reprezintă aprobarea finală a finanțării

Evaluarea se desfășoară în două etape distincte.

Etapa 1 – evaluarea și selecția la nivelul GAL

GAL-ul verifică:

  • eligibilitatea locală a solicitantului și proiectului;
  • încadrarea în fișa intervenției;
  • respectarea teritoriului;
  • criteriile de selecție și punctajul;
  • documentele cerute prin ghidul local;
  • încadrarea în alocarea apelului.

Proiectele eligibile sunt ordonate în funcție de punctaj și de bugetul disponibil. Cele care se încadrează sunt incluse în Raportul de selecție al GAL.

Etapa 2 – verificarea generală efectuată de AFIR

După selecția locală, proiectul este transmis prin platforma informatică în vederea verificării generale și a contractării. AFIR nu ar trebui să refacă punctajul local, dar verifică îndeplinirea criteriilor generale aplicabile tipului de proiect.

Pot fi analizate, după caz:

  • eligibilitatea generală a solicitantului;
  • încadrarea corectă a proiectului;
  • drepturile asupra imobilelor și bunurilor;
  • documentația tehnico-economică;
  • eligibilitatea și fundamentarea cheltuielilor;
  • capacitatea de cofinanțare și viabilitatea economică;
  • regulile privind ajutorul de stat sau ajutorul de minimis;
  • evitarea dublei finanțări;
  • inexistența condițiilor create artificial;
  • respectarea regulilor privind conflictul de interese;
  • concordanța dintre proiect, SDL și apelul autorizat.

Un proiect selectat de GAL poate să nu fie contractat dacă nu îndeplinește condițiile generale verificate de AFIR. Raportul de selecție al GAL este o etapă obligatorie, dar nu înlocuiește contractul de finanțare.

Situația proiectelor depuse prin GAL

Conform datelor publicate de AFIR la 17 iunie 2026:

  • funcționau 246 de GAL-uri autorizate;
  • erau în derulare 172 de apeluri;
  • fuseseră publicate 1.536 de anunțuri privind lansarea apelurilor;
  • AFIR încheiase 246 de contracte pentru gestionarea SDL, în valoare de 124 de milioane de euro;
  • plățile pentru funcționarea GAL-urilor ajunseseră la aproximativ 56 de milioane de euro;
  • în platformă fuseseră depuse 6.092 de proiecte, cu o valoare eligibilă solicitată de 325.638.327 de euro;
  • 3.329 de proiecte fuseseră selectate de GAL-uri, cu o valoare de 183.145.396 de euro;
  • 1.874 de proiecte fuseseră declarate eligibile la AFIR, celelalte fiind încă în evaluare;
  • erau semnate 604 contracte de finanțare, cu o valoare publică de 31.239.462 de euro.

Diferența dintre proiectele selectate de GAL, proiectele declarate eligibile de AFIR și contractele semnate nu trebuie interpretată automat ca număr de proiecte respinse. O parte importantă a proiectelor se afla încă în diferite etape ale evaluării și contractării. Datele confirmă însă că selecția locală și contractarea sunt două momente diferite. AFIR – situația proiectelor GAL la 17 iunie 2026

Ce trebuie verificat înainte de pregătirea unui proiect

Înainte de luarea deciziei de aplicare trebuie analizate cel puțin următoarele:

  1. Localitatea în care va fi realizată investiția și GAL-ul de care aparține.
  2. Intervenția exactă din Strategia de Dezvoltare Locală.
  3. Forma juridică și categoria solicitantului eligibil.
  4. Codul CAEN sau domeniul de activitate acceptat.
  5. Valoarea maximă a sprijinului și intensitatea efectivă din apel.
  6. Cofinanțarea, cheltuielile neeligibile și resursele necesare pentru fluxul de numerar.
  7. Condițiile aplicabile imobilului și locului de implementare.
  8. Criteriile de selecție și documentele prin care se demonstrează punctajul.
  9. Regimul de minimis și ajutoarele primite în ultimii trei ani.
  10. Existența unor proiecte similare, pentru evitarea dublei finanțări.
  11. Avizele, autorizațiile și documentațiile tehnice necesare.
  12. Obligațiile privind locurile de muncă, indicatorii, monitorizarea și durabilitatea investiției.
  13. Termenul de depunere și versiunea documentelor în vigoare la data lansării apelului.

Concluzie

GAL-urile permit comunităților să decidă ce tipuri de investiții răspund cel mai bine nevoilor locale. Tocmai această autonomie explică de ce apelurile sunt diferite de la un teritoriu la altul.

Oportunitatea nu trebuie analizată numai pornind de la ideea că „sunt fonduri prin GAL”. Trebuie verificat GAL-ul competent, intervenția exactă, solicitantul eligibil, valoarea sprijinului, cofinanțarea, punctajul și regulile generale care vor fi verificate ulterior de AFIR.

Selecția locală este importantă, dar finanțarea este confirmată numai după finalizarea verificărilor aplicabile și semnarea contractului.

Pentru o analiză preliminară ne puteți transmite localitatea investiției, forma juridică a solicitantului, activitatea propusă și valoarea estimată a proiectului.

Construim Proiecte Telefon/WhatsApp: 0722 337 636 E-mail: office@construimproiecte.ro

Articol publicat inițial pe LinkedIn.

Instalarea tinerilor fermieri 2023: Cum se face transferul exploatațiilor agricole

Instalarea tinerilor fermieri 2023: Cum se face transferul exploatațiilor agricole

Tinerii fermieri interesați de accesarea sprijinului de până la 70.000 de euro pentru instalarea pentru prima dată la conducerea unei exploatații agricole vor putea să-și sporească șansele de finanțare transferul exploatațiilor agricole și realizând, în acest fel, o comasare a fermelor. 

Procedura de preluare a unei exploatații agricole trebuie să parcurgă mai mulți pași de la schimbarea contractelor inițiale de proprietate sau folosință asupra terenurilor agricole și până la înregistrarea noii exploatații agricole la APIA și, ulterior, depunerea proiectului de investiții în cadrul măsurii DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Concret, transferul de exploatație de la un fermier cedent către un fermier cesionar se va face pentru întreaga exploatație, respectiv prin cedarea tuturor unităților utilizate pentru activități agricole (terenuri și/sau animale).

Transferul exploatațiilor agricole se poate realiza în orice moment anterior deciziei APIA de plată pe numele fermierului care cedează exploatația.

În cazul în care transferul exploatațiilor agricole se face în scopul sporirii șanselor de finanțare în cadrul unui proiect ce vizează instalarea tinerilor fermieri în cadrul măsurii DR-30, procedura trebuie să parcurgă mai multe etape: 

Vrei să-ți dezvolți afacerea prin intermediul fondurilor europene?

1. Transferul exploatațiilor agricole de la cedent la cesionar

Transferul exploatațiilor agricole se face prin intermediul unuia dintre următoarele documente:

  • contract de vânzare cumpărare;
  • contract de arendă;
  • contract de închiriere;
  • contract de concesiune;
  • contract de donație;
  • contract de comodat
  • alte documente similare. 

Prin urmare, fermierul cedent trebuie să dețină un drept real asupra exploatației agricole vegetale și/sau zootehnice pe care intenționează să o cedeze.

Atenție! Terenurile și animalele din cadrul exploatației nu pot fi transferate unui nou fermier în cazul în care sunt exploatate sau utilizate în baza unor contracte precum:

  • contract de arendă;
  • contract de închiriere;
  • contract de concesiune;
  • contract de comodat.

În aceste situații transferul exploatației agricole ar lua forma unor contracte de subarendare, subconcesionare sau subînchiriere, operațiuni juridice interzise explicit în Codul Civil.

2. Înregistrarea transferului exploatațiilor agricole la APIA

În termen de zece zile de la data transferului exploatațiilor agricole, fermierul care preia integral exploatația agricolă (cu toate unitățile de producție din cadrul acesteia vegetale și/sau zootehnice) va depune la centrul APIA unde a fost înregistrată anterior cererea de plată a fermierului cedent următoarele documente:

  • cererea pentru transfer de exploatație / schimbarea formei de organizare;
  • documentele în baza cărora s-a efectuat transferul exploatației agricole;
  • dovada contului bancar activ deschis la o unitate bancară din România.

3. Înregistrarea exploatației agricole de noul fermier

După parcurgerea primilor doi pași, fermierul ce preia exploatația agricolă va depune la centrul APIA o cerere de plată însoțită de documentele justificative.

În situația în care fermierul care preia exploatația agricolă nu a fost înscris în RUI, acesta va completa un formular de înscriere în RUI pus la dispoziție de APIA.

Începând din acest moment, toate drepturile și obligațiile în relația cu APIA ale fermierului care cedează exploatația agricolă vor reveni fermierului cesionar. 

4. Pregătirea proiectului de investiții în cadrul măsurii DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 2023

După ce exploatația agricolă a fost înregistrată de noul fermier la APIA, acesta poate începe pregătirea proiectului de investiții pentru accesarea ajutorului financiar de până la 70.000 de euro în cadrul măsurii DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. 

Proiectul de investiții presupune întocmirea unei cereri de finanțare, întocmirea planului de afaceri și obținerea unor documente justificative pentru fermieri, firmă și exploatația agricolă.

Exploatația agricolă (vegetală și/sau zootehnică) trebuie să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 SO și 100.000 SO, iar tânărul fermier trebuie să îndeplinească la rândul său o serie de condiții:

  • să aibă vârsta până la 40 de ani;
  • să fie în primii doi ani de când a preluat conducerea unei exploatații agricole;
  • să întocmească un plan de afaceri în vederea dezvoltării exploatației agricole proprii.

De asemenea, tinerii fermieri cu studii relevante în domeniul în care se propune realizarea investiției vor putea obține punctaj suplimentar în etapa de evaluare și selecție a cererilor de finanțare. 

Tinerii fermieri care propun comasarea unor exploatații agricole vor primi, de asemenea, punctaj suplimentar.

Vrei să-ți dezvolți afacerea prin intermediul fondurilor europene?