Fondul pentru Securitate Internă nu este un program de finanțare obișnuit. Nu urmărește dezvoltarea unei piețe, crearea de locuri de muncă sau extinderea unor servicii comerciale, ci capacitatea statului și a partenerilor săi de a preveni și combate criminalitatea gravă, terorismul, radicalizarea și criminalitatea informatică, de a coopera peste granițe și de a proteja victimele și infrastructurile critice.
Tocmai de aceea, evaluarea sa este mai dificilă. Un sistem informatic instalat, un laborator dotat, un autovehicul achiziționat sau un curs organizat reprezintă rezultate imediate ale unui proiect. Ele devin rezultate de securitate numai dacă reduc timpul de reacție, îmbunătățesc schimbul de informații, cresc calitatea probelor, susțin anchete comune, protejează victime ori permit prevenirea unor incidente.
În România, programul are o alocare totală de aproximativ 64,35 milioane de euro, din care 53,51 milioane de euro contribuție a Uniunii Europene și 10,84 milioane de euro contribuție națională. Este cel mai mic dintre cele trei programe naționale dedicate afacerilor interne în actuala perioadă, după Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize și Fondul pentru azil, migrație și integrare. Dar dimensiunea bugetului spune puțin despre complexitatea proiectelor: FSI finanțează sisteme sensibile, infrastructuri operaționale și cooperare între instituții care lucrează sub regimuri juridice și tehnice stricte.
Ce finanțează, de fapt, FSI
Regulamentul (UE) 2021/1149 stabilește trei obiective specifice:
- îmbunătățirea schimbului de informații între autoritățile competente, agențiile Uniunii, organizațiile internaționale și, după caz, țările terțe;
- intensificarea cooperării transfrontaliere și a operațiunilor comune împotriva terorismului, criminalității grave și criminalității organizate;
- consolidarea capacității de prevenire și combatere a criminalității, terorismului și radicalizării și de gestionare a incidentelor, riscurilor și crizelor de securitate.
Programul național al României distribuie contribuția UE, înainte de asistența tehnică, către schimbul de informații, cooperarea transfrontalieră și prevenirea și combaterea criminalității. Sunt eligibile sisteme TIC și interoperabilitate, baze de date, echipamente, mijloace de transport și unele infrastructuri, formare, schimburi de experiență, echipe comune de anchetă, studii, proiecte-pilot, prevenirea criminalității și asistența acordată victimelor.
FSI nu trebuie confundat cu Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize, care finanțează controlul frontierelor externe și politica de vize, și nici cu FAMI, care acoperă azilul, migrația legală, integrarea și returnarea. În practică, unele echipamente sau sisteme pot avea utilizări multiple, dar proiectul trebuie construit pe obiectivul și rezultatele fondului din care este finanțat, nu pe denumirea generică a unei achiziții.
Programul a fost construit pe probleme reale, dar pe o fotografie strategică deja îmbătrânită
Documentul de programare descrie România ca spațiu de tranzit pentru migrația ilegală și rutele internaționale de droguri, evidențiază traficul de persoane, criminalitatea informatică, corupția, traficul de arme, riscurile CBRN, protecția martorilor, infrastructurile critice și necesitatea interoperabilității bazelor de date.
Fundamentarea este solidă pentru momentul în care a fost redactată, dar o mare parte dintre strategiile și datele invocate sunt din intervalul 2018–2021. Între timp, războiul din Ucraina, extinderea amenințărilor hibride, atacurile asupra administrațiilor și infrastructurilor, folosirea inteligenței artificiale de către grupările infracționale și schimbarea rutelor traficului au modificat mediul de risc. ENISA Threat Landscape 2025 a analizat 4.875 de incidente într-un singur interval de 12 luni, iar EU-SOCTA tratează criminalitatea organizată ca pe un fenomen tot mai digital, transfrontalier și infiltrat în economia legală.
Aceasta nu înseamnă că obiectivele FSI au devenit irelevante. Dimpotrivă. Înseamnă că proiectele nu ar trebui să copieze mecanic nevoile descrise în programul aprobat în 2022. Ele trebuie să demonstreze că răspund riscului actual, că tehnologia propusă nu este depășită la momentul achiziției și că soluția poate fi actualizată pe durata de viață operațională.
Cine poate solicita finanțarea în mod real
La nivel formal, FSI poate finanța autorități publice, organizații internaționale, organizații ale societății civile și parteneri privați. La nivel practic, accesul diferă radical de la un apel la altul.
Majoritatea intervențiilor programului național sunt organizate prin apeluri restrânse, adresate autorităților de aplicare a legii sau unor instituții nominalizate prin competența lor legală. Pentru un sistem polițienesc, o bază de date operativă, o echipă comună de anchetă sau un mecanism EMPACT, existența unei idei bune nu poate înlocui mandatul instituțional, accesul legal la date și responsabilitatea operațională.
Apelurile deschise din program au vizat în principal formarea, prevenirea criminalității, protecția martorilor, denunțătorilor și victimelor, prevenirea radicalizării și protecția infrastructurilor critice. Aici pot apărea organizații private sau nonprofit, universități și alte entități cu obiective statutare relevante. Și în aceste situații, însă, un solicitant izolat are șanse reduse dacă nu poate demonstra legătura cu instituțiile competente, accesul la grupul-țintă și utilizarea efectivă a rezultatului.
Există și componenta gestionată direct de Comisia Europeană. Apelul ISF-2026-TF2-AG-OC, cu un buget european de 16,55 milioane de euro, s-a închis la 3 septembrie 2026. Apelul a vizat proiecte împotriva criminalității organizate, cu accent pe traficul de droguri și traficul de persoane. A fost deschis autorităților de aplicare a legii, organizațiilor internaționale, societății civile și altor organisme publice sau private. Pentru acest tip de finanțare, consorțiul transnațional, complementaritatea competențelor și accesul la mediul operațional sunt mai importante decât simpla eligibilitate juridică.
Ce apeluri sunt deschise și ce urmează
La 5 septembrie 2026, situația relevantă este următoarea:
- IS12B – dezvoltarea sau adaptarea sistemelor TIC și a bazelor de date naționale, cu 31.380.871 lei fonduri europene, este un apel restrâns pentru autorități de aplicare a legii, cu termen la 25 septembrie 2026;
- IS21C – operațiuni de cooperare operativă transfrontalieră în context EMPACT, cu 7.730.000 lei fonduri europene, este un apel restrâns, cu depunere continuă până la 25 martie 2027;
- apelul european ISF-2026-TF2-AG-OC, pentru combaterea criminalității organizate, s-a închis la 3 septembrie 2026;
- IS10C – sprijin operațional pentru sistemele TIC europene și naționale relevante pentru securitate este planificat pentru septembrie 2026, cu 12 milioane lei fonduri europene și o rată FEN de 100%, pentru IGPR, IGPF și Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice;
- apelul IS22C, de 20 milioane lei pentru coordonare și cooperare interinstituțională în prioritățile EMPACT, s-a închis la 24 iulie 2026.
Calendarul FSI, versiunea 14.0 este orientativ și a fost revizuit de numeroase ori. Modificarea termenelor, a bugetelor și chiar a tipului de apel arată de ce un solicitant nu ar trebui să își construiască planul exclusiv pe calendar. Documentele decisive sunt anunțul de lansare, ghidul specific, versiunea în vigoare a ghidului general și informațiile din ROFED ori, pentru apelurile directe, din portalul Funding & Tenders.
Contractarea este mai avansată decât rezultatele
Datele cumulative transmise Comisiei pentru situația la 30 iunie 2026 oferă o imagine mai utilă decât lista apelurilor.
Pe cele trei obiective substanțiale ale programului, operațiunile selectate aveau costuri eligibile totale de aproximativ 35,29 milioane de euro, față de o alocare totală de aproximativ 55,76 milioane de euro. Beneficiarii declaraseră însă cheltuieli eligibile de numai 12,06 milioane de euro.
Diferențele dintre obiective sunt mari:
- la schimbul de informații, operațiunile selectate acopereau 51,31% din alocare, iar cheltuiala declarată 12,47%;
- la cooperarea transfrontalieră, operațiunile selectate acopereau 43,70%, dar cheltuiala declarată numai 0,90%;
- la prevenirea și combaterea criminalității, operațiunile selectate ajungeau la 81,47%, iar cheltuiala declarată la 38,51%.
Aceste procente nu sunt, în sens strict, rata finală de absorbție. Ele arată însă distanța dintre programare, selecție și implementarea financiară efectivă. Setul oficial de date din iunie 2026 mai arată ceva important: erau realizate două sisteme TIC din opt prevăzute în operațiunile selectate, dar niciun sistem nu fusese încă raportat ca devenit interoperabil. În cooperarea transfrontalieră, fuseseră realizate 11 operațiuni și 46 de reuniuni, ateliere sau exerciții, dar indicatorii privind activele înghețate și capturile de droguri asociate operațiunilor rămâneau la zero.
Mai sensibil este obiectivul de prevenire și combatere a criminalității. La 30 iunie 2026, programul raporta 2.919 participanți la formare, 239 echipamente și cinci mijloace de transport achiziționate. În același timp, indicatorii pentru proiecte de prevenire a criminalității, proiecte de sprijin pentru victime și victime asistate erau toți la zero, deși țintele pentru 2029 sunt, respectiv, 10 proiecte de prevenire, un proiect pentru victime și 500 de victime asistate.
Nu este o dovadă că programul nu funcționează. Este o dovadă că rezultatele cele mai ușor de produs și raportat — formări și achiziții — apar înaintea rezultatelor sociale și operaționale mai dificile. Riscul este ca această diferență să rămână până la final.
Costurile ascunse nu sunt în procentul de cofinanțare
Pentru solicitant, rata de finanțare nu este costul real al proiectului. În funcție de acțiune, contribuția europeană este în mod obișnuit de 75% sau poate urca la 90%; sprijinul operațional poate fi finanțat integral din FEN. Pentru anumite categorii de beneficiari, contribuția națională nerambursabilă poate completa finanțarea până la 98%. Chiar și atunci, rămân contribuția proprie, toate cheltuielile neeligibile și costurile de funcționare care apar după închiderea proiectului.
Cele mai frecvent subestimate obligații sunt:
- pregătirea tehnică înainte de depunere: arhitectură, analiză de interoperabilitate, specificații funcționale, evaluarea securității și, unde este cazul, evaluarea impactului asupra protecției datelor;
- achiziția: cercetarea pieței, documentația, contestațiile, repetarea procedurilor fără oferte conforme, verificarea livrabilelor și eventualele corecții financiare;
- migrarea și calitatea datelor: curățarea bazelor, deduplicarea, maparea câmpurilor, testarea conexiunilor și validarea cu sistemele naționale sau europene;
- securitatea în exploatare: găzduire securizată, jurnalizare, control al accesului, audituri, testare, remedierea vulnerabilităților, copii de siguranță și recuperare în caz de dezastru;
- licențele și dependența de furnizor: actualizări, suport, mentenanță, dezvoltări ulterioare, portabilitatea datelor și riscul ca soluția să nu poată fi administrată fără contracte suplimentare;
- resursa umană: personal cu autorizările necesare, instruire repetată, timp alocat raportării, achizițiilor și relației cu partenerii, precum și înlocuirea personalului care pleacă;
- sustenabilitatea: reparații, consumabile, asigurări, comunicații, energie, spații, abonamente, mentenanță și buget pentru funcționarea rezultatului după terminarea finanțării;
- TVA și fluxul de numerar: Ghidul general, versiunea 4.0 tratează TVA diferit în funcție de valoarea proiectului și de recuperabilitate. La proiectele de cel puțin 5 milioane de euro, o parte din TVA poate rămâne neeligibilă, inclusiv la rate FEN de 90% sau 100%; majorările de taxe sau prețuri trebuie absorbite, de regulă, din economii ori prin revizuirea bugetului;
- auditul și arhivarea: beneficiarul trebuie să mențină evidență contabilă distinctă și documentele pistei de audit cel puțin cinci ani calculați de la 31 decembrie a anului plății finale.
În proiectele de securitate se adaugă un cost mai puțin vizibil: conformitatea simultană cu regulile fondurilor, achizițiile, protecția datelor, drepturile fundamentale, confidențialitatea și regimul informațiilor sensibile. O soluție tehnic performantă, dar fără temei clar pentru prelucrarea datelor, fără separarea rolurilor sau fără proceduri verificabile de acces, poate produce un risc juridic mai mare decât problema pe care încearcă să o rezolve.
Lecția perioadei 2014–2020: absorbția poate fi excelentă, iar dependența poate continua
Actualul program continuă Fondul pentru Securitate Internă – componenta Cooperare Polițienească din perioada 2014–2020. România a încheiat acea componentă cu 42,31 milioane de euro fonduri europene rambursate din 42,31 milioane de euro alocate, adică o rată de absorbție de 100%. Bilanțul final publicat de Autoritatea Responsabilă prezintă laboratoare de analiză a drogurilor și genetică judiciară, echipamente pentru investigarea criminalității informatice, sisteme de comunicații și schimb de date, investiții anticorupție, mecanisme împotriva traficului de persoane și echipamente antiteroriste.
Rezultatele sunt concrete, iar multe dintre ele nu ar fi fost realizate la aceeași scară numai din bugetele curente. Totuși, evaluarea ex-post din 2025 identifică exact vulnerabilitățile care trebuie urmărite și acum.
Achizițiile publice au produs întârzieri prin proceduri reluate, oferte neconforme, contestații, insolvența unor furnizori și dificultăți tehnice de testare și validare. Beneficiarii noi au resimțit o sarcină administrativă mai mare, iar experiența din programele anterioare a reprezentat un avantaj important. În privința sustenabilității, evaluarea confirmă utilizarea echipamentelor și menținerea sistemelor, dar precizează că bugetul de stat a trebuit să acopere mentenanța și că, pentru sisteme complexe, continuitatea finanțării FSI a rămas esențială.
Aceasta este lecția cea mai importantă: un proiect poate absorbi integral grantul și poate respecta obligația formală de durabilitate, dar poate rămâne dependent de următorul proiect european pentru licențe, modernizare sau mentenanță. Dacă această dependență nu este estimată înainte de depunere, finanțarea rezolvă investiția inițială, nu și funcționarea instituției.
Cine are șanse reale
În FSI, calitatea unei cereri nu este dată de volumul descrierii, ci de coerența dintre mandat, risc, operațiune, tehnologie și rezultat.
Au șanse mai mari solicitanții care:
- au competență legală sau un partener cu această competență și pot folosi efectiv rezultatul;
- pornesc de la un risc documentat și actual, nu de la un catalog de echipamente;
- au clarificate dinainte interoperabilitatea, proprietatea datelor, rolurile instituțiilor și responsabilitatea pentru exploatare;
- pot transforma parteneriatul într-un flux operațional, nu doar într-o listă de scrisori de susținere;
- pregătesc achiziția înainte de contractare, fără a restrânge artificial concurența și fără specificații dependente de un singur furnizor;
- bugetează mentenanța, licențele, personalul și actualizările după finanțare;
- aleg indicatori care măsoară utilizarea și efectul: timp de răspuns, schimburi de date reușite, anchete susținute, active indisponibilizate, victime protejate sau incidente prevenite;
- pot demonstra respectarea drepturilor fundamentale, a protecției datelor și a proporționalității intervenției.
Pentru o firmă, un ONG sau o universitate, calea realistă nu este să încerce să imite o autoritate de aplicare a legii. Este să aducă o competență pe care autoritatea nu o are — tehnologie, cercetare, formare, lucru cu victimele, prevenire, evaluare — într-un proiect în care accesul, responsabilitatea și utilizarea rezultatului sunt stabilite clar.
FSI trebuie evaluat prin capacitatea utilizată, nu prin inventar
România are nevoie de sisteme interoperabile, laboratoare, echipamente și infrastructuri moderne. Dar securitatea internă nu crește proporțional cu numărul de bunuri cumpărate.
Un sistem contează dacă este alimentat cu date corecte, poate comunica legal și tehnic cu celelalte sisteme și este folosit în activitatea curentă. O formare contează dacă, după trei luni, competența este aplicată. O operațiune comună contează dacă produce informații, probe, protecție pentru victime, indisponibilizarea activelor sau destructurarea unei rețele. O campanie contează dacă schimbă comportamente și reduce vulnerabilitatea, nu dacă atinge doar un număr mare de afișări.
În această perioadă, provocarea FSI nu mai este doar contractarea bugetului. Este mutarea accentului de la dotare la capacitate, de la activitate la rezultat și de la sustenabilitatea declarată la costul integral de funcționare.
Fondul își îndeplinește rolul atunci când investiția continuă să producă securitate după închiderea proiectului, iar instituția poate demonstra acest lucru fără a expune informații operative sensibile. Altfel, rămânem cu infrastructuri finanțate corect, dar cu rezultate publice greu de verificat.
Situația programului, a apelurilor și a datelor de implementare este actualizată la 5 septembrie 2026.
Pentru organizațiile și instituțiile interesate de evaluarea eligibilității și pregătirea unui proiect FSI, echipa Construim Proiecte poate fi contactată la 0722 337 636 sau office@construimproiecte.ro.
Articol publicat inițial pe LinkedIn.