Un program de aproape 960 de milioane de euro, al cărui rezultat trebuie căutat în funcționarea întregului sistem de gestionare a fondurilor europene.
Analiză actualizată la 1 septembrie 2026
Când discutăm despre fonduri europene, vedem de regulă investițiile: drumuri, spitale, școli, utilaje, rețele de apă sau proiecte de digitalizare. Mai puțin vizibil este sistemul administrativ care pregătește apelurile, evaluează proiectele, gestionează plățile, verifică achizițiile, raportează indicatorii și comunică rezultatele.
Programul Asistență Tehnică – PAT – finanțează tocmai această infrastructură administrativă. Nu este un program obișnuit de investiții pentru firme și nici o linie generală de finanțare pentru organizații neguvernamentale. Este, în principal, programul prin care România își susține capacitatea de a administra politica de coeziune.
Din acest motiv, performanța PAT nu poate fi evaluată doar prin proiectele și cheltuielile proprii. Rezultatul său trebuie urmărit în modul în care funcționează întregul sistem: cât de predictibile sunt apelurile, cât durează evaluarea și contractarea, cât de repede sunt procesate plățile, câtă birocrație este eliminată și în ce măsură proiectele ajung la rambursare efectivă din partea Comisiei Europene.
1. De la asistența de preaderare la actualul PAT
În perioada de preaderare nu a existat un program unic cu denumirea PAT. Antecedentul trebuie căutat în instrumentele prin care România și-a construit instituțiile și procedurile necesare aderării: PHARE, componentele de asistență tehnică din ISPA și SAPARD, proiectele de Twinning și TAIEX, urmate de Facilitatea de Tranziție din 2007.
România a devenit beneficiar PHARE în 1990. Pe lângă investiții, programul a finanțat consolidarea instituțională, armonizarea legislației și pregătirea administrației pentru gestionarea fondurilor europene. Un exemplu este proiectul din 2003 pentru dezvoltarea capacității profesionale de gestionare și monitorizare a granturilor de preaderare, cu o valoare de 11,015 milioane de euro. În paralel, ISPA și SAPARD au impus construirea unor structuri și proceduri de achiziție, control financiar, raportare și audit compatibile cu regulile Uniunii Europene. Evaluarea ex-post PHARE documentează această componentă de consolidare instituțională.
După aderare, Facilitatea de Tranziție din 2007 a continuat sprijinul pentru capacitatea administrativă, cu 46,5 milioane de euro alocate României. Nu există, așadar, o succesiune juridică simplă PHARE–PAT. Există însă o continuitate clară de funcție: înainte de aderare s-a finanțat pregătirea administrației pentru utilizarea fondurilor europene, iar după aderare aceeași funcție a fost preluată și extinsă prin programele operaționale de asistență tehnică.
POAT 2007–2013 a avut o valoare totală de aproximativ 212,80 milioane de euro, din care 170,24 milioane de euro contribuție europeană. În perioada 2014–2020, programul a crescut la aproximativ 392,42 milioane de euro, din care 332,77 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Pentru 2021–2027, după modificarea programului aprobată de Comisia Europeană la 24 august 2026, PAT are o valoare totală de 959,43 milioane de euro. Contribuția Uniunii Europene este de 457,49 milioane de euro, iar contribuția națională de 501,94 milioane de euro. Programul este multifond: aproximativ 588,24 milioane de euro sunt aferente FEDR, iar 371,19 milioane de euro FSE+. Fișa oficială a programului arată amploarea actuală a acestei componente administrative.
2. Ce finanțează programul
PAT susține atât funcționarea instituțiilor care coordonează, gestionează și controlează fondurile, cât și activități destinate îmbunătățirii implementării. Finanțarea poate acoperi cheltuieli de personal și logistică, sisteme informatice, evaluări și studii, pregătirea proiectelor, prevenirea neregulilor, comunicare, instruire și asistență specializată.
În practică, programul poate finanța:
- funcționarea autorităților de management, a organismelor intermediare și a structurilor de coordonare, certificare, audit și control;
- dezvoltarea și operarea sistemelor informatice, inclusiv MySMIS2021+;
- evaluări de program, studii, analize, indicatori și pregătirea portofoliilor de proiecte;
- sprijin în achiziții publice, ajutor de stat, instrumente financiare, prevenirea fraudei și gestionarea conflictelor de interese;
- informare, comunicare, instruire și dezvoltarea capacității administrative.
Aproximativ 45% din resursele de asistență tehnică sunt concentrate în PAT, iar restul de aproximativ 55% se află în prioritățile de asistență tehnică ale celorlalte programe naționale și regionale. PAT nu reprezintă, prin urmare, întreaga asistență tehnică a sistemului, ci componenta sa centralizată.
3. Cine poate solicita finanțare
Eligibilitatea nu rezultă numai din forma juridică a solicitantului, ci din rolul pe care acesta îl are în sistem și din condițiile apelului concret. Majoritatea apelurilor PAT sunt necompetitive și indică expres instituțiile care pot depune proiecte.
În funcție de apel, pot apărea ca solicitanți sau parteneri:
- MIPE, autorități de management, organisme intermediare și alte autorități publice centrale;
- Autoritatea de Audit, structuri ale Ministerului Finanțelor și instituții cu atribuții de certificare, control sau coordonare;
- agenții pentru dezvoltare regională, asociații de dezvoltare intercomunitară și structuri ITI, atunci când sunt nominalizate sau au un rol stabilit în documentele programatice;
- anumite organizații fără scop patrimonial, numai dacă ghidul le recunoaște expres rolul și activitatea finanțată.
Faptul că unele organizații eligibile au formă juridică de drept privat nu transformă PAT într-un program deschis mediului privat în sens comercial. Agențiile pentru dezvoltare regională sunt organizații neguvernamentale de utilitate publică, iar asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt constituite de autorități locale pentru obiective de interes comun. Accesul lor derivă din funcția recunoscută în sistem, nu doar din statutul juridic.
Societățile comerciale nu au, în prezent, acces general la PAT ca beneficiare ale unui grant pentru propria dezvoltare. Ele pot participa însă ca furnizori ai beneficiarilor programului, prin proceduri de achiziție pentru servicii IT, studii și evaluări, instruire, comunicare, consultanță de specialitate, organizare de evenimente, echipamente și logistică. Pentru companii, oportunitățile se urmăresc în principal în SICAP și în planurile de achiziții ale beneficiarilor, nu într-un apel general MySMIS dedicat mediului privat.
La 1 septembrie 2026 sunt relevante două apeluri cu ferestre curente de depunere:
- PAT/887 – asistență tehnică pentru activitățile de coordonare și control și pentru gestionarea mai multor programe. Apelul este deschis din 28 aprilie 2026 până la 26 februarie 2027 și are o valoare totală de aproximativ 61,77 milioane de euro, din care 31,24 milioane de euro contribuție UE;
- PAT/964 – asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare post-2027. Calendarul indică o fereastră iunie–decembrie 2026 și o valoare totală de aproximativ 62,46 milioane de euro, din care 31,59 milioane de euro contribuție UE.
Ambele apeluri sunt necompetitive și se adresează instituțiilor cu atribuții prestabilite, nu publicului larg.
4. Ce rezultate sunt vizibile până în prezent
Raportul independent de evaluare publicat de MIPE în iulie 2026 analizează 17 proiecte PAT legate de Foaia de parcurs pentru capacitatea administrativă. Datele sunt disponibile în principal până la 31 decembrie 2025 și, pentru unele elemente, până în martie 2026. Evaluarea nu acoperă întregul sistem al politicii de coeziune, dar oferă repere concrete asupra ritmului în care resursele se transformă în rezultate.
Cele 17 proiecte aveau o valoare eligibilă de 438,67 milioane de lei. La sfârșitul anului 2025, 40,54 milioane de lei erau autorizate la plată, adică 9,24% din valoarea eligibilă. La 2 martie 2026, 63 dintre cele 104 măsuri ale Foii de parcurs erau acoperite de proiecte contractate sau aflate în evaluare, respectiv 60,58%, iar alte 41 urmau să fie abordate prin proiecte sau extinderi ulterioare.
Pentru indicatorul referitor la acțiunile implementate, raportul consemna 12 acțiuni realizate până la sfârșitul anului 2025, față de 48 de acțiuni distincte vizate de proiectele analizate. Indicatorii se maturizează în timp, iar aceste procente nu reprezintă un verdict final. Ele arată însă o diferență importantă între mobilizarea finanțării, acoperirea formală a măsurilor și materializarea efectivă a rezultatelor.
MySMIS2021+ era operațional și oferea trasabilitate pentru ciclul digital al proiectelor. Totuși, evaluarea constată că interoperabilitatea cu alte baze de date instituționale nu este încă deplină. Această limitare obligă la introducerea manuală a unor informații și la solicitarea repetată a acelorași date, reducând efectul real al digitalizării.
5. Cum se reflectă PAT în absorbție
PAT finanțează resurse pentru sistem: personal, aplicații informatice, expertiză, evaluări, instruire, comunicare și logistică. Acestea sunt necesare, dar sunt mijloace. Ele produc absorbție numai dacă se transformă în apeluri previzibile, evaluări și contractări într-un termen controlabil, achiziții funcționale, cereri de plată procesate fără blocaje și proiecte care ajung efectiv în teren.
Datele MIPE la 31 iulie 2026 arată de ce termenul „absorbție” trebuie utilizat cu precizie. Pentru toate programele Politicii de Coeziune 2021–2027, alocarea UE era de 30,986 miliarde de euro. Plățile din contribuția UE către beneficiari ajunseseră la 10,654 miliarde de euro, adică 34,38%. România solicitase Comisiei Europene 8,816 miliarde de euro, echivalentul unei rate curente de 28,45%, iar rambursările efective de la Comisie erau de 7,938 miliarde de euro, respectiv 25,62%. Prin includerea prefinanțărilor, totalul primit de la Comisie ajungea la 10,730 miliarde de euro și la 34,63%.
Diferența dintre totalul primit, care include prefinanțările, și rambursările efective nu este o eroare. Prefinanțarea asigură lichiditate la începutul implementării, dar nu demonstrează că proiectele au produs deja cheltuieli eligibile acceptate de Comisie. Orice analiză a absorbției trebuie să precizeze indicatorul folosit.
Pentru PAT, alocarea UE era de 457,49 milioane de euro. Plățile către beneficiari reprezentau 25,02%, sumele solicitate Comisiei 24,80%, rambursările efective 22,08%, iar totalul primit, cu prefinanțare, 25,08%. Rata rambursărilor efective a PAT se situa astfel sub media de 25,62% a tuturor programelor și sub media de 28,61% a programelor naționale.
Comparația nu dovedește, singură, o performanță slabă: profilul cheltuielilor și ritmul proiectelor diferă între programe. Ea confirmă însă că finanțarea capacității administrative nu se transformă automat și imediat în absorbție, nici măcar în programul care o susține.
6. Unde apar problemele de conversie
Între bugetul de asistență tehnică și rezultatul final există un lanț de conversie. Finanțarea trebuie să creeze capacitate; capacitatea trebuie să reducă timpii, erorile și sarcina administrativă; proiectele trebuie să execute cheltuieli eligibile; iar cheltuielile trebuie declarate și rambursate de Comisia Europeană. Problemele pot apărea în oricare dintre aceste puncte.
- Planificarea apelurilor și stabilitatea regulilor. Actualizările și corrigendumurile pot fi necesare pentru corectarea sau clarificarea ghidurilor. Atunci când modificările materiale apar după lansare, solicitanții trebuie să refacă documente, predictibilitatea scade, iar timpul disponibil pentru implementare se poate reduce. Sistemul nu publică încă un indicator centralizat privind numărul, momentul și impactul acestor modificări.
- Evaluarea și contractarea. Informațiile publice prezintă numărul apelurilor, proiectelor și valorile financiare, dar nu oferă sistematic durata mediană dintre închiderea apelului, finalizarea evaluării, emiterea deciziei și semnarea contractului. Fără această măsură nu se poate demonstra în ce măsură asistența tehnică reduce timpul suportat de solicitanți.
- Digitalizarea și interoperabilitatea. Un circuit digital unitar și trasabil este necesar, dar nu este suficient dacă sistemele nu schimbă automat date cu registrele instituționale. Reintroducerea manuală și solicitarea repetată a acelorași informații mută birocrația în platformă, fără să o elimine.
- Achizițiile, personalul și memoria instituțională. Procedurile de achiziție, reorganizările, deficitul de personal și restricțiile bugetare pot amâna activitățile chiar dacă finanțarea există. Capacitatea rămâne fragilă atunci când echipele se schimbă, responsabilitățile se mută și cunoștințele nu sunt transferate.
- Raportarea și sarcina administrativă. Declarațiile repetitive, perioadele de supraîncărcare și reluarea informațiilor deja disponibile în sistem consumă resurse fără să îmbunătățească în aceeași măsură controlul sau calitatea proiectelor.
- Activități contabilizate, efecte insuficient măsurate. Numărul structurilor sprijinite, studiilor, instruirilor sau acțiunilor spune ce s-a finanțat, dar nu arată automat cât s-a redus durata procesării, câte erori au fost prevenite sau dacă beneficiarii folosesc un sistem mai predictibil.
Evaluarea oficială indică, între factorii care afectează implementarea proiectelor analizate, schimbările și reorganizările instituționale, complexitatea procedurilor administrative, lipsa resurselor umane, întârzierile în achiziții, modificările succesive ale regulilor și vârfurile de sarcină. Aceste constatări explică de ce existența finanțării nu este echivalentă cu obținerea rezultatului.
7. Cum ar trebui măsurat rezultatul PAT
Randamentul PAT trebuie urmărit prin indicatori care leagă resursele alocate de funcționarea efectivă a sistemului. Un tablou public de performanță ar trebui să prezinte cel puțin:
- data planificată și data efectivă a lansării fiecărui apel, precum și numărul și caracterul material al modificărilor ulterioare;
- durata mediană și durata pentru cele mai lente 10% dintre dosare, separat pentru evaluare, contractare, autorizarea cheltuielilor și plată;
- ponderea cererilor returnate pentru clarificări, informațiile solicitate repetat și volumul de date preluat automat din alte registre;
- durata achizițiilor, procedurile anulate sau contestate și întârzierile produse în proiecte;
- posturile vacante, fluctuația de personal, continuitatea echipelor și transferul de competențe după instruire sau asistență externă;
- corecțiile și neregulile, cheltuielile declarate Comisiei, rambursările efective, proiectele finalizate și rezultatele obținute în teren.
Programul Asistență Tehnică este mai puțin vizibil decât programele de investiții, dar influențează direct modul în care toate celelalte fonduri sunt administrate. Linia sa istorică pornește din consolidarea instituțională finanțată înainte de aderare, continuă prin POAT 2007–2013 și 2014–2020 și ajunge la actualul program de aproape 960 de milioane de euro, care finanțează inclusiv pregătirea perioadei post-2027.
Pentru entitățile private, accesul rămâne limitat și dependent de rolul recunoscut prin ghid. Organizațiile fără scop patrimonial pot deveni beneficiare numai în situațiile expres prevăzute, iar companiile comerciale participă în principal ca furnizori, prin achizițiile beneficiarilor.
Succesul PAT nu se vede doar în proiecte contractate, sisteme instalate sau sume cheltuite. Se vede în celelalte programe: reguli mai predictibile, evaluări și plăți mai rapide, mai puține date cerute de două ori, achiziții funcționale, proiecte finalizate și cheltuieli rambursate efectiv de Comisia Europeană.
Construim Proiecte
0722 337 636 | office@construimproiecte.ro
Articol publicat inițial pe LinkedIn.