Ce finanțează programul, unde apar blocajele și ce își asumă beneficiarii

În România, discuția despre migrație este încă purtată adesea ca și cum țara ar fi doar un spațiu de tranzit sau o sursă de emigrație. Datele administrative arată însă o schimbare importantă. La începutul lunii iulie 2026, Inspectoratul General pentru Imigrări raporta 242.569 de străini cu drept de ședere valabil. Dintre aceștia, 161.203 aveau ședere în scop de muncă, iar cele mai numeroase comunități de lucrători proveneau din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Egipt și Pakistan.

În paralel, România administrează azilul, protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina, integrarea beneficiarilor de protecție internațională și returnarea persoanelor fără drept de ședere. Sunt domenii diferite juridic și operațional, dar toate cer instituții capabile, servicii specializate și continuitate după încheierea unui proiect.

Acesta este spațiul în care intervine Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare — FAMI 2021–2027.

Programul nu este doar o linie de finanțare pentru organizații neguvernamentale și nici o succesiune de campanii despre diversitate. El finanțează o parte din infrastructura administrativă și socială prin care România gestionează migrația: proceduri de azil, recepție, asistență juridică, integrare, locuire, formare lingvistică, protecția persoanelor vulnerabile, returnare și solidaritate între statele membre.

Tocmai de aceea, FAMI trebuie analizat mai exigent decât prin numărul contractelor semnate sau al participanților înscriși la activități.

Ce finanțează, de fapt, FAMI

Programul național FAMI, versiunea 5.0, aprobată de Comisia Europeană la 16 decembrie 2025, este construit în jurul a patru obiective specifice:

  • consolidarea sistemului european comun de azil;
  • sprijinirea migrației legale și a integrării resortisanților țărilor terțe;
  • combaterea migrației ilegale și realizarea returnărilor în condiții legale;
  • solidaritate și repartizarea echitabilă a responsabilității între statele membre.

Această delimitare este importantă. FAMI nu finanțează orice problemă legată de un cetățean străin. Supravegherea frontierei și politica de vize aparțin în principal Instrumentului pentru Managementul Frontierelor și Vize, iar securitatea internă este susținută prin Fondul pentru Securitate Internă. Integrarea pe termen lung în muncă, educație, sănătate sau servicii sociale trebuie, la rândul ei, continuată prin politicile publice obișnuite și, unde este cazul, prin alte fonduri, inclusiv FSE+.

FAMI ar trebui să construiască începutul traseului și legăturile dintre sisteme, nu să creeze un sistem paralel care dispare la ultima cerere de rambursare.

Un buget care a crescut considerabil, dar nu elimină problema capacității

Alocarea inițială a Uniunii Europene pentru programul României a fost de 35,75 milioane de euro. Prin resurse suplimentare din Facilitatea tematică, inclusiv pentru implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru răspunsul la situația persoanelor strămutate din Ucraina, contribuția europeană a ajuns la aproximativ 99,56 milioane de euro.

Împreună cu finanțarea națională, valoarea totală a programului este de aproximativ 113,99 milioane de euro, distribuită astfel:

  • 36,89 milioane de euro pentru sistemul de azil;
  • 30,43 milioane de euro pentru migrație legală și integrare;
  • 32,23 milioane de euro pentru returnare;
  • 8,81 milioane de euro pentru solidaritate;
  • 5,64 milioane de euro pentru asistență tehnică.

Creșterea bugetului poate crea impresia unui program confortabil finanțat. Raportul anual de performanță pentru 2025 arată însă o situație mai complicată: proceduri întârziate, dificultăți de achiziție, presiune asupra capacității administrative, inflație, creșterea costurilor cu echipamentele și construcțiile și efectul majorării TVA.

Implementarea efectivă a pornit mai lent decât perioada nominală 2021–2027. Sistemul electronic ROFED a devenit operațional în etape, primele module fiind utilizate din iunie 2024. Din cauza execuției financiare reduse, România nu a atins până la sfârșitul anului 2024 pragul de 10% din alocarea inițială necesar pentru a beneficia de o alocare suplimentară în evaluarea intermediară.

Altfel spus, resursele suplimentare au venit în mare parte prin priorități și mecanisme tematice europene, în timp ce ritmul de contractare și plată al programului de bază a rămas o vulnerabilitate.

Pactul privind migrația schimbă presiunea asupra programului

Cele zece acte legislative ale Pactului european privind migrația și azilul au intrat în aplicare la 12 iunie 2026. Ele aduc proceduri comune de screening, reguli revizuite privind azilul și returnarea, termene mai stricte și un mecanism de solidaritate între state.

Pentru România, aplicarea Pactului nu înseamnă numai proceduri scrise. Înseamnă personal suplimentar și specializat, infrastructură, sisteme informatice, interpreți, asistență juridică, evaluarea vulnerabilităților, condiții adecvate pentru minori și mecanisme de control al respectării drepturilor fundamentale.

Unele dintre cele mai consistente finanțări FAMI sunt, prin urmare, apeluri restrânse, dedicate Inspectoratului General pentru Imigrări, altor autorități competente sau organizațiilor internaționale. Calendarul indicativ FAMI, versiunea 12.0, aprobat la 22 iunie 2026, cuprinde și apeluri competitive pentru entități publice și private, dar imaginea de ansamblu nu este aceea a unui program în care orice organizație poate solicita orice tip de sprijin.

Accesul depinde de obiectivul apelului, categoria solicitantului, capacitatea operațională și relația instituțională necesară pentru lucrul cu grupurile țintă.

Ce apeluri sunt deschise și ce se pregătește

La 2 septembrie 2026, oportunitățile FAMI nu pot fi prezentate corect într-o singură listă intitulată „apeluri active”. Există trei circuite diferite: apeluri naționale restrânse, apeluri competitive aflate încă în consultare și acțiuni specifice europene pentru care România face o preselecție înainte ca statul să transmită aplicația Comisiei.

Distincția este esențială pentru un solicitant. Un apel poate apărea ca activ pe site și totuși să fie închis prin expirarea termenului din anunț sau să fie rezervat unei singure autorități. Data-limită și categoria beneficiarilor din anunțul de lansare prevalează asupra etichetei generale afișate pe pagină.

Apeluri în derulare, dar cu acces restrâns

AM1A1A – consolidarea infrastructurii sistemului național de azil este deschis până la 22 octombrie 2026, ora 16:00, cu o alocare FEN de 85,46 milioane de lei. Este însă un apel necompetitiv destinat unei autorități publice centrale, nu o oportunitate generală pentru ONG-uri sau prestatori privați.

AM10B – sprijin operațional pentru sistemul european comun de azil are 4 milioane de lei FEN, finanțare de 100% și depunere continuă până la 27 august 2027, dar beneficiarul eligibil este Inspectoratul General pentru Imigrări.

În aceeași categorie instituțională se află AM12B, pentru infrastructura și serviciile sistemului de azil, și AM41E, pentru solidaritate și cooperare cu țările terțe. Sunt linii cu depunere continuă sau termen extins, dar accesibile autorităților care au competența legală specifică.

Aceste apeluri explică de ce valoarea „finanțărilor deschise” nu trebuie confundată cu piața reală disponibilă solicitanților obișnuiți.

Șapte apeluri competitive sunt în consultare publică

La 1 septembrie 2026, Organismul Intermediar FAMI a publicat simultan șapte proiecte de ghid. Observațiile pot fi transmise până la 15 septembrie 2026, ora 16:00. În forma consultată, apelurile sunt deschise entităților publice și private și au, în majoritate, lansarea planificată la 16 septembrie și termenul de depunere la 16 octombrie 2026, ora 16:00:

Pentru solicitanți, fereastra este neobișnuit de comprimată. Ghidurile sunt în consultare până la 15 septembrie, iar lansarea este anunțată pentru ziua următoare. Depunerea ar urma să se închidă după numai o lună, deși calendarul general spune că, de regulă, apelurile la termen rămân deschise două luni. O organizație care începe să caute parteneri, personal și grup țintă abia la publicarea formei finale va porni cu un dezavantaj serios.

Mai există și probleme de calitate a documentelor care trebuie corectate înainte de lansare. Proiectele pentru Regiunile 3, 5 și 6 reproduc aceeași cifră — 39.955 de străini cu drept de ședere în 2025 — ca și cum ar reprezenta separat fiecare regiune. Ghidul AM2A1G indică 16 septembrie ca dată a lansării în tabelul de sinteză și 19 septembrie în secțiunea detaliată. Iar noile coduri AM22L, AM22M și AM22N nu apar în calendarul indicativ aprobat în iunie. Aceste neconcordanțe nu fac apelurile nevalide, dar afectează dimensionarea grupului țintă, planificarea și tratamentul egal al solicitanților. Consultarea publică este exact momentul în care trebuie cerută corectarea lor.

Acțiuni europene pentru care România face preselecția

Două acțiuni specifice europene sunt încă relevante pentru parteneriate mari, dar nu funcționează ca apeluri naționale obișnuite.

AMIF/2026/SA/2.4.2 – integrare prin autorități locale și regionale are un buget european de 77 milioane de euro, finanțare de 90% și proiecte între 800.000 și 7,5 milioane de euro. România poate preidentifica cel mult două proiecte; propunerile trebuie transmise Autorității de Management până la 1 octombrie 2026, ora 16:00, înaintea termenului Comisiei din 16 octombrie.

AMIF/2026/SA/2.1.1 – inovare în materie de talente și Parteneriate pentru talente are 80 milioane de euro la nivel european, câte 40 milioane pentru fiecare dintre cele două loturi, cu finanțare de 90% și proiecte de 3–4 milioane de euro. Propunerile pentru preselecția României trebuie transmise până la 5 octombrie 2026, ora 16:00; termenul Comisiei este 31 octombrie.

Separat, Comisia menține până la 1 iulie 2027 acțiunea pentru implementarea EU Talent Pool, cu maximum 500.000 de euro pentru fiecare stat participant. Aceasta finanțează punctul național de contact și interoperabilitatea sistemelor, nu proiecte autonome ale ONG-urilor. Pagina națională o etichetează AMIF/2026/SA/2.2.4, în timp ce documentul Comisiei folosește referința AMIF/2026/SA/2.4.4; codul trebuie verificat înaintea oricărui demers oficial.

Ce mai este programat

Calendarul indicativ versiunea 12.0 mai prevede:

  • AM12C, în septembrie 2026: apel restrâns, cu depunere continuă, de 5,5 milioane de lei FEN, pentru autorități de aplicare a legii și autorități locale sau județene, destinat infrastructurii și serviciilor sistemului de azil;
  • AM42B, în octombrie 2026: apel deschis, cu depunere continuă, de 3 milioane de lei FEN, pentru sprijinirea transferurilor între statele membre;
  • AM32B, în iunie 2027: apel deschis, la termen, de 4,5 milioane de lei FEN, pentru returnare voluntară asistată, regăsirea familiei și reintegrare.

Acestea sunt planificări, nu drepturi câștigate ale potențialilor solicitanți. Calendarul este explicit orientativ și a ajuns deja la versiunea 12.0. Pregătirea poate începe pe baza problemei, parteneriatului și capacității, dar bugetul final, beneficiarii eligibili și termenele trebuie validate numai în ghidul lansat.

România are mai puține cereri de azil, dar nevoia nu poate fi planificată numai după media unui an

În 2025, România a înregistrat 1.199 de cereri de protecție internațională, cu aproximativ 49% mai puține decât în anul anterior. În același an, 615 persoane au primit o formă de protecție: 309 statut de refugiat și 306 protecție subsidiară.

Gradul mediu de ocupare a centrelor de recepție a fost de aproximativ 15%. Acest indicator ar putea sugera o supracapacitate. Ar fi însă riscant ca sistemul să fie dimensionat exclusiv după un an cu un număr redus de cereri. Rutele de migrație, conflictele și deciziile altor state pot schimba rapid presiunea asupra unui stat de frontieră.

Capacitatea neutilizată temporar nu este automat capacitate inutilă. Dar ea trebuie întreținută, dotată și susținută cu personal, iar costul acestei disponibilități trebuie explicat transparent.

În același timp, protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina a creat o nevoie distinctă. La nivelul Uniunii Europene, 4,41 milioane de persoane beneficiau de protecție temporară la 30 iunie 2026. Mecanismul este în vigoare până la 4 martie 2027, iar la 15 iulie 2026 statele membre au ajuns la un acord politic pentru prelungirea lui până la 4 martie 2028, urmând adoptarea formală a deciziei. În România, IGI eliberase sau reînnoise, de la începutul războiului până la sfârșitul anului 2025, peste 199.000 de permise de ședere pentru cetățeni ucraineni aflați sub protecție temporară.

Numărul documentelor eliberate nu este identic cu numărul persoanelor aflate permanent în țară, dar arată dimensiunea sarcinii administrative și volatilitatea populației asistate.

Integrarea nu se încheie când participantul a fost trecut pe o listă

FAMI finanțează cursuri de limbă română, orientare culturală, consiliere juridică, sprijin pentru accesul la locuință, educație, sănătate și piața muncii, precum și servicii pentru persoane vulnerabile. Toate sunt necesare. Problema este modul în care rezultatul este definit.

O persoană poate participa la un curs fără să atingă nivelul lingvistic necesar unui loc de muncă stabil. Poate primi consiliere profesională fără să obțină recunoașterea calificării. Poate semna un contract de închiriere, dar îl poate pierde după încheierea subvenției. Poate fi angajată, dar într-un post precar, cu fluctuație mare și fără posibilitatea de a-și susține familia.

Curtea de Conturi Europeană a constatat în 2024 că sprijinul AMIF pentru integrare a fost relevant, însă impactul său nu a putut fi demonstrat suficient. Proiectele au realizat, în general, activitățile și indicatorii de realizare, dar statele nu au urmărit coerent traseele de integrare ale beneficiarilor, iar coordonarea dintre AMIF și Fondul Social European a fost limitată.

Aceasta este problema de fond: un participant raportat nu este totuna cu o persoană integrată.

Locuirea arată cel mai clar diferența dintre drept și acces

Apelul FAMI pentru accesul resortisanților țărilor terțe la locuințe oferă un exemplu relevant. Ghidul specific AM22K recunoaște că accesul la locuințe sociale este restrâns în practică de fondul locativ insuficient și de prioritățile stabilite la nivel local. În lipsa unei oferte publice suficiente, proiectul se bazează în mare măsură pe piața privată a chiriilor.

Beneficiarul finanțării nu trebuie doar să plătească anumite cheltuieli. El trebuie să identifice locuințe, să sprijine vizionările și contractarea, să lucreze cu proprietarii, să asigure traducere sau mediere interculturală, să urmărească situația beneficiarilor, să transmită raportări lunare către IGI și să participe la coordonarea serviciilor.

În spatele unui indicator precum „500 de persoane sprijinite” se află o operațiune distribuită în teritoriu, expusă prețurilor locale, refuzului proprietarilor, garanțiilor, mobilității beneficiarilor, neînțelegerilor contractuale și riscului ca persoana să nu-și poată susține chiria după încetarea ajutorului.

Finanțarea poate deschide ușa unei locuințe. Nu poate înlocui oferta structurală de locuințe accesibile și nici venitul stabil necesar păstrării ei.

Ce au produs finanțările anterioare

FAMI 2014–2020 a avut în România o alocare europeană de aproximativ 54,89 milioane de euro. Potrivit datelor oficiale de închidere, au fost rambursate 53,54 milioane de euro, ceea ce înseamnă o rată de absorbție de 97,55%.

Evaluarea ex-post a programului consemnează 184 de proiecte implementate: 67 pentru azil, 62 pentru integrare și migrație legală și 55 pentru returnare. Printre rezultatele raportate se află:

  • 41.795 de persoane asistate în domeniul recepției și azilului;
  • 2.144 de locuri de cazare noi sau renovate;
  • peste 1.200 de profesioniști formați;
  • 54.012 participări la măsuri de integrare;
  • 5.507 returnări forțate cofinanțate;
  • peste 900 de persoane care au primit asistență de reintegrare după returnare.

Există și rezultate sub țintă. Numărul returnărilor voluntare asistate a fost de 621, față de o țintă de 1.650, diferență explicată în parte prin restricțiile și schimbările produse în perioada pandemiei.

Absorbția și depășirea unor indicatori arată că programul a finanțat un volum mare de servicii. Nu demonstrează însă, singure, efectul de durată. Chiar evaluarea națională identifică dificultăți de flux financiar pentru beneficiarii din societatea civilă, deficit de specialiști, probleme de sustenabilitate și implicare redusă a sectorului privat.

Lecția perioadei anterioare nu este că FAMI a eșuat. Este că succesul său nu poate fi redus la absorbție și la multiplicarea participărilor raportate.

Costurile și obligațiile pe care solicitanții le subestimează

Ratele ridicate de finanțare pot face apelurile FAMI să pară mai ușor de implementat decât sunt. În realitate, proiectele lucrează cu persoane, situații juridice și date sensibile, iar costurile operaționale apar înainte ca ele să fie recunoscute și rambursate.

1. Cofinanțarea este numai primul nivel al efortului financiar

În funcție de apel și beneficiar, contribuția europeană poate fi de 75% sau 90%, iar finanțarea publică totală poate ajunge, în anumite apeluri, la 98%. Procentul mare nu elimină nevoia de lichidități.

Ghidul general FAMI, versiunea 4.0 permite prefinanțare de până la 90% din grant, în tranșe de cel mult 30%. O tranșă nouă este condiționată de justificarea a cel puțin 60% din tranșa anterioară. Întârzierile documentelor, achizițiilor sau verificărilor pot transfera temporar presiunea în bugetul beneficiarului.

Cheltuielile neeligibile, diferențele de preț, costurile care depășesc plafoanele și anumite componente de TVA rămân în sarcina organizației. După majorarea TVA de la 19% la 21%, regula generală a programului este ca diferențele suplimentare să fie absorbite din economiile proiectului sau din revizuirea estimărilor, majorarea valorii totale fiind excepțională.

2. Echipa trebuie să existe, nu doar să fie desenată în cerere

Proiectele cer interpreți, mediatori interculturali, juriști, asistenți sociali, psihologi, consilieri de integrare și experți în management financiar. Unele limbi sunt greu de acoperit, iar personalul cu experiență este limitat și solicitat simultan de mai multe proiecte.

În apelul pentru locuire, grila de evaluare solicită, între altele, echivalentul a cel puțin trei angajați cu normă întreagă și o persoană cu experiență în fonduri europene. Activitățile de bază nu pot fi transferate pur și simplu unui subcontractant. Solicitantul trebuie să demonstreze că are capacitate instituțională reală.

3. Grupul țintă trebuie identificat, verificat și urmărit

Nu este suficientă estimarea unei comunități. Fiecare participant trebuie încadrat în categoria eligibilă a apelului, iar dosarul proiectului trebuie să permită reconcilierea identității, statutului, vârstei, sexului, participării și serviciului primit.

În acest domeniu, documentele pot dezvălui statutul juridic, vulnerabilități, situații medicale sau date despre minori. Solicitantul își asumă securitatea informațiilor, limitarea accesului, consimțământul informat, traducerea și respectarea confidențialității, nu doar completarea unor tabele.

4. Indicatorii depind și de factori pe care proiectul nu îi controlează

O organizație poate furniza servicii bune și totuși să întâmpine lipsa locuințelor, refuzul proprietarilor, întârzieri în recunoașterea studiilor, lipsa medicilor de familie, mobilitatea beneficiarilor sau schimbarea statutului juridic.

Aceste riscuri trebuie transformate în ipoteze de implementare, parteneriate și soluții alternative. Dacă sunt ignorate la scrierea cererii, devin explicații tardive pentru nerealizarea indicatorilor.

5. Achizițiile și documentarea pot consuma mai mult decât serviciul propriu-zis

Raportul de performanță pentru 2025 menționează explicit dificultăți ale beneficiarilor în aplicarea procedurilor de achiziție, mai ales pentru echipamente IT, echipamente specializate și infrastructură. La acestea se adaugă contabilitatea analitică distinctă, raportările, întâlnirile de coordonare, dosarele participanților și păstrarea pistei de audit.

Documentele justificative trebuie păstrate timp de cinci ani calculați de la 31 decembrie a anului în care autoritatea de management efectuează ultima plată. Obligația supraviețuiește proiectului și trebuie susținută prin sisteme și personal.

6. Sustenabilitatea nu poate fi o formulă standard

În cazul investițiilor, beneficiarul trebuie să asigure resurse pentru funcționare și întreținere în perioada de durabilitate. În cazul serviciilor, întrebarea este și mai dificilă: cine plătește consilierea, medierea, traducerea și însoțirea după încetarea finanțării?

Dacă răspunsul este numai „un proiect viitor”, sustenabilitatea este fragilă. Pauza dintre două apeluri poate întrerupe relația cu beneficiarii, poate pierde specialiștii și poate închide exact serviciile de care sistemul public depinde.

Cine are șanse reale la finanțare și la implementare

Un proiect FAMI solid nu începe cu o listă de activități eligibile, ci cu un traseu funcțional al beneficiarului. Are șanse reale solicitantul care poate demonstra:

  • experiență directă cu categoria de persoane vizată;
  • acces legal și practic la grupul țintă;
  • o echipă multidisciplinară și multilingvă disponibilă;
  • protocoale sau relații operaționale cu IGI, autorități locale, școli, angajatori, servicii medicale și sociale;
  • capacitate financiară pentru perioadele dintre prefinanțare și justificare;
  • proceduri pentru date sensibile și protecția persoanelor vulnerabile;
  • rezultate care pot fi urmărite după încheierea activității;
  • o soluție credibilă pentru continuitatea serviciului.

Au șanse mai reduse proiectele construite în jurul unor evenimente generale, campanii fără legătură cu un serviciu concret, estimări neverificate ale grupului țintă sau externalizarea activităților esențiale. La fel de vulnerabile sunt cererile care promit angajare, locuire sau acces medical fără partenerii care controlează efectiv aceste rezultate.

Ce ar trebui măsurat diferit

FAMI are deja indicatori de rezultat mai buni decât în perioada anterioară: progres lingvistic, recunoașterea competențelor, obținerea șederii pe termen lung sau aprecierea utilității sprijinului. Totuși, o evaluare profesionistă ar trebui să urmărească și:

  • stabilitatea locuirii la șase și douăsprezece luni după sprijin;
  • păstrarea locului de muncă, nu doar semnarea contractului;
  • progresul efectiv într-o limbă utilizabilă în viața cotidiană;
  • înscrierea și continuitatea școlară a copiilor;
  • accesul real la medic de familie și servicii specializate;
  • recunoașterea calificărilor și utilizarea lor în muncă;
  • reducerea dependenței de ajutorul de urgență;
  • continuitatea serviciului între două proiecte;
  • reintegrarea durabilă în cazul returnării voluntare.

Acești indicatori sunt mai greu de urmărit decât prezența la o activitate. Tocmai de aceea spun mai mult despre efectul banului public.

FAMI trebuie să finanțeze trecerea de la statut juridic la autonomie

Programul are o funcție pe care finanțările generale nu o pot îndeplini singure. El poate susține primele etape ale unui traseu complicat: înregistrare, protecție, evaluarea vulnerabilității, învățarea limbii, accesul la locuință și servicii, orientarea profesională sau returnarea în condiții demne.

Dar FAMI nu poate compensa permanent lipsa locuințelor, deficitul de personal din administrație, serviciile locale insuficiente sau absența unei politici coerente de integrare a lucrătorilor străini.

Pentru solicitanți, proiectul bun este acela în care indicatorul poate fi realizat fără a sacrifica drepturile și calitatea serviciului, iar costurile neeligibile și perioadele de lipsă de lichiditate sunt asumate de la început.

Pentru autorități, performanța nu ar trebui exprimată numai prin absorbție, locuri create, dosare procesate și persoane asistate. Măsura finală este dacă omul poate continua să locuiască, să lucreze, să învețe și să utilizeze serviciile publice după ce proiectul s-a închis.

Atunci FAMI nu a finanțat doar administrarea migrației. A transformat un statut juridic într-un început real de autonomie.

Situația programului, a apelurilor și a datelor este actualizată la 3 septembrie 2026.

Pentru organizațiile și instituțiile interesate de evaluarea eligibilității și pregătirea unui proiect FAMI, echipa Construim Proiecte poate fi contactată la 0722 337 636 sau office@construimproiecte.ro.

Articol publicat inițial pe LinkedIn.