Un profesor care învață să lucreze mai bine cu elevii rămași în urmă, un liceu tehnologic care își apropie pregătirea practică de cerințele angajatorilor, o universitate care dezvoltă un program comun cu parteneri europeni sau o organizație care îi ajută pe adulți să dobândească abilități digitale pot găsi în Erasmus+ o sursă de finanțare. Accesul depinde însă de alegerea acțiunii potrivite și de capacitatea de a transforma o nevoie concretă într-un proiect realizabil.

Comisia Europeană a publicat, la 18 noiembrie 2026, apelul Erasmus+ pentru 2027, cu un buget de aproximativ 5,36 miliarde de euro. Din acesta, circa 4,71 miliarde sunt destinate educației și formării, 531 de milioane tineretului și 112 milioane sportului. Sunt alocări europene, repartizate între acțiuni și mecanisme de gestionare. Bugetele disponibile în România pentru componentele administrate național sunt publicate separat de agenția națională. Comisia Europeană — anunțul oficial pentru România.

Pentru potențialii solicitanți, amploarea bugetului trebuie citită împreună cu structura programului. O școală care pregătește primul său proiect de mobilitate, o asociație care propune un parteneriat de 60.000 de euro și un consorțiu care urmărește o finanțare de câteva milioane au cerințe, responsabilități și concurenți diferiți. Alegerea acestei încadrări determină aproape tot ce urmează: partenerii necesari, activitățile, bugetul, documentația și modul de evaluare.

Erasmus a pornit în 1987, iar experiența acumulată explică de ce Uniunea Europeană continuă să investească în el. Evaluarea publicată de Comisie în 2025 consemnează peste 6,2 milioane de participanți la mobilități în perioada 2014–2020 și aproximativ 1,6 milioane în perioada 2021–2023. Raportul identifică beneficii pentru competențe, rezultatele educaționale și capacitatea organizațiilor de a coopera. Participarea persoanelor cu oportunități reduse a crescut de la aproximativ 10% în primul interval la 15% în 2023, ceea ce arată atât progresul, cât și necesitatea continuării măsurilor de incluziune. Comisia Europeană — evaluarea Erasmus+, Raportul de evaluare către Parlamentul European și Consiliu.

În 2027, programul este orientat mai explicit către dificultățile actuale ale educației și pieței muncii. Comisia leagă finanțarea de competențele de bază, profesia didactică, utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în învățare, precum și de dezvoltarea formării profesionale. Tot în 2027, participarea Regatului Unit și a Elveției extinde posibilitățile de cooperare. Comisia Europeană — prioritățile apelului Erasmus+ 2027.

Pentru România, aceste priorități au o legătură directă cu probleme documentate. Monitorul educației și formării din 2025, publicat de Comisie, arată că, la evaluarea internațională a elevilor din 2022, 48,6% dintre elevii români de 15 ani nu atingeau nivelul de bază la matematică, 41,7% la citire și 44% la științe. Mediile Uniunii Europene erau, în aceeași ordine, 29,5%, 26,2% și 24,2%. Același raport evidențiază dificultăți privind pregătirea profesorilor și legătura dintre educație și cerințele profesionale. Comisia Europeană — Monitorul educației și formării 2025, România.

În acest context, relevanța unui proiect Erasmus+ poate fi demonstrată printr-o problemă bine delimitată. De exemplu, o școală poate identifica dificultăți de înțelegere a textului la anumite clase, poate pregăti profesorii împreună cu parteneri europeni și poate testa intervenții a căror eficiență să fie urmărită pe parcurs. Pentru un liceu tehnologic, punctul de plecare poate fi diferența dintre pregătirea oferită elevilor și competențele cerute de firmele din zonă. Un asemenea diagnostic ajută la alegerea finanțării și oferă evaluatorului o explicație credibilă pentru investiția propusă.

Organizațiile aflate la început au mai multe căi de intrare. În educația școlară, proiectele de scurtă durată pentru mobilitatea elevilor și personalului permit organizarea unor activități limitate, adaptate capacității instituției. Școlile acreditate au o rută distinctă de solicitare a finanțării. O instituție poate, de asemenea, să participe într-un consorțiu de mobilitate coordonat în țară sau să găzduiască participanți din străinătate, acumulând experiență înainte de a coordona propriul proiect. Ghidul Erasmus+ — mobilități în educația școlară.

O mobilitate bine pregătită presupune alegerea unei organizații-gazdă potrivite, stabilirea rezultatelor învățării și folosirea competențelor dobândite după revenire. În cazul unui profesor, instituția ar trebui să poată explica ce practică va prelua, la ce clase o va aplica și cum va evalua rezultatul. Aceste decizii influențează valoarea proiectului și utilitatea lui pentru elevii care rămân acasă.

Când obiectivul este dezvoltarea în comun a unor metode, materiale sau activități educaționale, parteneriatele la scară mică oferă granturi prestabilite de 30.000 sau 60.000 de euro pentru întregul proiect. Sunt necesare cel puțin două organizații din două state membre sau țări asociate programului, iar durata este de 6–24 de luni. Acțiunea este concepută inclusiv pentru organizațiile cu experiență redusă și acoperă educația școlară, formarea profesională, educația adulților, tineretul și sportul. Eligibilitatea concretă se verifică în domeniul ales. Ghidul Erasmus+ — parteneriate la scară mică.

Un exemplu posibil ar fi colaborarea dintre două organizații care lucrează cu adulți cu competențe digitale reduse. Proiectul ar putea testa o metodă de învățare pentru utilizarea serviciilor publice online, plăților electronice și identificarea tentativelor de fraudă. Bugetul trebuie construit în jurul pregătirii formatorilor, testării cu participanții, adaptării materialelor și evaluării progresului. Valoarea lui depinde de accesul real la grupul vizat și de capacitatea de a continua activitățile.

Pentru intervenții mai ample, parteneriatele de cooperare au granturi prestabilite de 120.000, 250.000 sau 400.000 de euro, pentru întregul parteneriat. Durata este de 12–36 de luni, cu minimum trei organizații din trei state membre sau țări asociate. Coordonatorul trebuie să fie înființat legal de cel puțin doi ani la termenul depunerii. Pot participa organizații educaționale, autorități, asociații și întreprinderi, în funcție de obiective. Ghidul Erasmus+ — parteneriate de cooperare.

Pentru o organizație românească, intrarea ca partener într-un proiect coordonat de o instituție experimentată poate fi o alegere realistă. Aceasta presupune însă un rol precis și un buget negociat înainte de depunere. Trebuie stabilit cine dezvoltă materialele, cine recrutează participanții, cine testează metodologia și cine răspunde de rezultate. Prezența într-o listă de parteneri, fără resurse și responsabilități clare, poate crea dificultăți pe tot parcursul implementării.

Apelul din 2027 pune un accent distinct pe Parteneriatele europene pentru dezvoltare școlară, cărora le sunt alocate 23,3 milioane de euro. Fiecare proiect beneficiază de un grant de 400.000 de euro, pentru trei ani. Structura minimă reunește șase organizații din cel puțin două țări: în fiecare dintre aceste două țări trebuie să existe o autoritate școlară sau un organism de coordonare și minimum două școli. Coordonarea revine unei autorități școlare locale ori regionale sau unui organism de coordonare eligibil. Comisia Europeană — alocările din 2027, Platforma europeană pentru educație școlară — structura parteneriatelor.

Această construcție permite extinderea unei intervenții dincolo de o singură școală. Pentru 2027, proiectele trebuie să urmărească îmbunătățirea măsurabilă a cel puțin unei competențe de bază. Un parteneriat ar putea, de exemplu, să compare dificultățile întâlnite de elevi, să pregătească profesorii, să testeze sprijin suplimentar și să introducă practicile validate în mai multe instituții. Participarea autorităților contează tocmai pentru capacitatea de a organiza această continuitate.

Pregătirea profesorilor primește o finanțare distinctă prin Academiile Erasmus+ pentru profesori 2.0, cu o alocare de 37,5 milioane de euro. Grantul poate ajunge la 1,5 milioane de euro pe proiect, la o rată de finanțare de 80%, pentru o durată obișnuită de 36 de luni. Consorțiul trebuie să includă minimum nouă organizații din cel puțin trei țări. Coordonatorul este o instituție de învățământ superior care asigură formarea inițială a profesorilor și deține Carta Erasmus pentru învățământul superior. În fiecare țară reprezentată sunt necesare o asemenea instituție, o autoritate sau un organism de coordonare școlară și o școală. Sprijinul pentru debutanți și mentoratul sunt componente obligatorii. Comisia Europeană — bugetul acțiunii, Ghidul Erasmus+ 2027 — Academiile pentru profesori, paginile 260–269.

Există aici un detaliu relevant pentru universitățile românești. România figurează între țările subreprezentate în rolul de coordonator al acestor academii. Ghidul ia în considerare această dimensiune în evaluare și în departajarea proiectelor cu punctaje egale. Este un element favorabil pentru construirea unei candidaturi competitive, condiționat de îndeplinirea cerințelor și de calitatea propunerii. Ghidul Erasmus+ 2027 — reprezentare geografică și departajare, paginile 261 și 268.

Legătura cu economia devine mai pronunțată în Centrele de excelență profesională, pentru care anunțul din 2027 indică 74,5 milioane de euro. Proiectele de centre, din prima temă a acțiunii, pot primi până la 4 milioane de euro, cu finanțare de 80% și o durată obișnuită de 48 de luni. Sunt necesari minimum opt beneficiari din cel puțin patru țări, cu participarea, în fiecare dintre aceste țări, a unui furnizor de educație și formare profesională și a unei întreprinderi, unui angajator sau reprezentant sectorial. Comisia Europeană — bugetele din 2027, Ghidul Erasmus+ — Centre de excelență profesională.

Pentru o regiune industrială, un astfel de proiect ar putea reuni licee tehnologice, furnizori de formare, companii și autorități în jurul unei nevoi comune de competențe. Firmele ar putea contribui la definirea pregătirii, oferi contexte de practică și participa la testarea unor programe pentru elevi sau adulți. Pregătirea este solicitantă deoarece presupune acorduri între organizații cu calendare, interese și capacități diferite. Rezultatele trebuie să poată fi folosite și după încheierea finanțării.

Alianțele pentru inovare, cu o alocare anunțată de 70 de milioane de euro, urmăresc apropierea educației de întreprinderi și de schimbările tehnologice. Componenta pentru educație și întreprinderi permite granturi de până la un milion de euro pentru doi ani sau 1,5 milioane pentru trei ani, la o rată de finanțare de maximum 80%. Consorțiul trebuie să reunească minimum opt beneficiari din patru țări, inclusiv cel puțin patru actori ai pieței muncii și patru furnizori de educație și formare. Sunt obligatorii atât participarea învățământului superior, cât și a formării profesionale. Componenta sectorială poate ajunge la patru milioane de euro și impune un parteneriat mai amplu. Ghidul Erasmus+ — Alianțe pentru inovare.

Pentru întreprinderi, oportunitatea constă în dezvoltarea competențelor de care au nevoie și în colaborarea cu organizațiile care formează viitorii angajați. O companie care introduce automatizare poate contribui la proiectarea și testarea unor module de pregătire. Un furnizor de servicii medicale poate participa la dezvoltarea competențelor digitale ale personalului, într-un consorțiu eligibil. În fiecare caz, rolul firmei trebuie justificat prin contribuția la obiectivele educaționale, iar bugetul prin activitățile asumate.

Universitățile au, în plus, posibilitatea de a dezvolta masterate comune Erasmus Mundus. Pentru absolvenți, aceste programe deschid o rută distinctă de candidatură, direct la instituțiile care organizează masteratul. Bursele competitive pot ajunge la 1.400 de euro pe lună, pentru maximum 24 de luni. Termenele de admitere ale studenților sunt stabilite de fiecare program și trebuie urmărite separat de termenul la care universitățile solicită finanțarea europeană. Erasmus Mundus — finanțare și burse, Erasmus Mundus — candidatura studenților.

În domeniul tineretului, organizațiile și, pentru anumite acțiuni, grupurile informale pot organiza schimburi internaționale și activități de învățare nonformală. Schimburile de tineri se adresează participanților de 13–30 de ani și presupun un program comun de activități, pregătire și evaluare. Un proiect privind dezinformarea, participarea civică sau integrarea tinerilor din comunități izolate trebuie să explice ce învață participanții și cum sunt implicați în construirea experienței. Ghidul Erasmus+ — schimburi de tineri.

În sport, programul susține inclusiv dezvoltarea antrenorilor, personalului și voluntarilor din organizațiile care promovează sportul de masă. Mobilitățile pot permite observarea practicilor unei organizații din străinătate și participarea la activități de antrenament sau instruire. Pentru un club local, această componentă poate ajuta la îmbunătățirea modului de lucru cu copiii, persoanele cu dizabilități sau alte grupuri pentru care accesul la mișcare este dificil. Ghidul Erasmus+ — mobilitatea personalului din sport.

Bugetul trebuie analizat împreună cu obligațiile și resursele proprii. Erasmus+ folosește mai multe forme de finanțare, inclusiv contribuții calculate pe participant și durată, sume forfetare prestabilite și sume stabilite pornind de la un buget evaluat. Această diversitate explică de ce nu există un procent unic de contribuție proprie aplicabil întregului program. La parteneriatele cu grant prestabilit, costul estimat al proiectului trebuie să depășească grantul solicitat, în respectarea principiului cofinanțării. Ghidul Erasmus+ — condiții financiare.

Pentru a ilustra diferența, un parteneriat care solicită 60.000 de euro și estimează resurse necesare de 68.000 de euro trebuie să identifice cum va acoperi diferența de 8.000 de euro. Este un exemplu de planificare, fără valoare de prag oficial. În schimb, pentru o acțiune cu finanțare de 80%, un buget eligibil acceptat de 1.250.000 de euro ar permite un grant de un milion și ar necesita acoperirea diferenței de 250.000 de euro. Calculele se fac pentru întregul proiect, apoi se distribuie responsabilitățile între parteneri.

În planificarea internă trebuie incluse timpul echipei, pregătirea participanților, traducerile, accesibilitatea, deplasările, testarea și menținerea rezultatelor. Pentru mobilități, tarifele programului trebuie comparate cu prețurile reale ale transportului și cazării. Pentru parteneriate, trebuie verificat dacă organizația poate susține activitățile între tranșele de finanțare și dacă partenerii își pot respecta angajamentele.

Capacitatea financiară și operațională este verificată în condițiile ghidului, cu excepțiile prevăzute pentru anumite categorii de solicitanți. În cazul entităților supuse verificării financiare și al granturilor de peste 60.000 de euro, pot fi solicitate situații financiare și alte documente. O capacitate financiară slabă poate conduce la modificarea condițiilor de prefinanțare, iar insuficiența acesteia poate duce la respingere. Ghidul Erasmus+ — capacitate financiară și operațională.

Selecția este competitivă, iar trecerea pragului de calitate nu garantează finanțarea. La parteneriatele la scară mică sunt necesare minimum 60 de puncte din 100, inclusiv pragurile pe criterii. La parteneriatele de cooperare, pragul general este de 70 de puncte. Ghidul din 2027 cere, în ambele cazuri, cel puțin 70% din punctajul criteriului de relevanță. Pentru proiectele cu același punctaj total, se urmăresc mai întâi relevanța și apoi impactul. Parteneriate la scară mică — evaluare, Parteneriate de cooperare — evaluare.

Experiența României arată diferența dintre un proiect acceptabil și unul finanțat. Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) raportează pentru 2025, la proiectele școlare de mobilitate de scurtă durată, o rată de succes de 15,7%, deși 80,6% dintre proiectele evaluate calitativ trecuseră pragurile. La parteneriatele de cooperare în formarea profesională au fost finanțate 12 dintre cele 86 de propuneri, aproximativ 14%. Aceste date descriu competiții concrete din 2025, fără a anticipa rezultatele din 2027. ANPCDEFP — Raportul de activitate 2025, paginile 71–72.

În aceste condiții, pregătirea trebuie să demonstreze de ce intervenția propusă este necesară, ce aduce fiecare partener și cum vor fi măsurate rezultatele. Un număr mare de activități poate încărca proiectul fără să îi crească valoarea. O propunere coerentă arată legătura dintre problema identificată, metoda aleasă, resurse și schimbarea urmărită.

Există și o regulă importantă pentru modul de pregătire. Candidaturile trebuie să aibă conținut original, elaborat de solicitant și, după caz, de parteneri. Pentru candidaturile depuse la agențiile naționale, declarația pe proprie răspundere confirmă că persoane sau organizații din afara solicitantului ori parteneriatului nu au fost plătite pentru redactare. Relația cu orice sprijin extern trebuie organizată cu respectarea acestei cerințe. Ghidul Erasmus+ — originalitate, autor și redactarea candidaturii.

Implementarea aduce un al doilea test. În proiectele finanțate prin sume forfetare, plata integrală depinde de realizarea activităților și rezultatelor la calitatea asumată. Activitățile incomplete sau rezultatele nesatisfăcătoare pot determina reducerea grantului. Simplificarea calculului finanțării păstrează responsabilitatea beneficiarilor pentru realizarea proiectului și pentru respectarea obligațiilor contractuale. Ghidul Erasmus+ — plata grantului în parteneriatele de cooperare.

De aceea, acordurile dintre parteneri merită pregătite cu aceeași atenție ca cererea. Ele trebuie să clarifice livrabilele, termenele, transferurile financiare, verificarea activităților și modul de gestionare a întârzierilor. Pentru materialele și instrumentele educaționale, trebuie stabilit de la început cine le va utiliza și întreține după proiect. O platformă fără utilizatori sau o metodologie fără profesori pregătiți să o aplice generează costuri și rezultate fragile.

Depunerea urmează două rute principale. Acțiunile administrate național sunt gestionate în România prin ANPCDEFP. Pentru acțiunile centralizate, candidatura se transmite către Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA), prin portalul european Funding & Tenders. Organizațiile folosesc un identificator al organizației, Organisation ID — OID — pentru ruta națională și un cod de identificare a participantului, Participant Identification Code — PIC — pentru ruta centralizată. Înregistrarea trebuie verificată înainte de completarea candidaturii. Comisia Europeană — depunerea unei candidaturi Erasmus+.

Pentru acțiunile prezentate, principalele termene sunt 18 februarie 2027 pentru mobilitățile din educație și formare, 23 februarie pentru Academiile pentru profesori și 9 martie pentru parteneriatele de cooperare, parteneriatele la scară mică și cele pentru dezvoltare școlară. Alianțele pentru inovare au termen 14 septembrie, iar Centrele de excelență profesională, 16 septembrie. Ora-limită și eventualele runde suplimentare se verifică în fișa acțiunii. Publicarea apelului general trebuie urmărită împreună cu activarea formularelor și instrucțiunile naționale. Ghidul oficial Erasmus+ 2027, ANPCDEFP — documente de candidatură.

Pentru România, oportunitatea are două dimensiuni. Prima este accesul efectiv al organizațiilor la program. Raportul agenției naționale estimează că participarea la mobilitățile din educația școlară acoperea în 2025 aproximativ 15% din școlile țării. A doua este folosirea rezultatelor de către instituțiile care obțin finanțare. Extinderea participării și transferul practicilor utile către alte școli, comunități sau angajatori trebuie urmărite împreună. ANPCDEFP — acoperirea programului în educația școlară, pagina 72.

Erasmus+ 2027 oferă instrumente pentru intervenții de dimensiuni foarte diferite. Pentru o organizație mică, un parteneriat bine delimitat poate crea experiența și relațiile necesare dezvoltării ulterioare. Pentru o universitate sau un consorțiu matur, apelul permite implicarea în schimbări mai ample privind pregătirea profesorilor, formarea profesională și colaborarea cu economia.

Rezultatul relevant pentru România va fi vizibil în ceea ce rămâne după finanțare: profesori care aplică metode mai eficiente, elevi care progresează, adulți care folosesc competențe noi și angajatori implicați constant în pregătirea viitorilor salariați. Pentru a ajunge acolo, instituțiile trebuie să aloce oameni, timp și responsabilități încă din etapa pregătirii. Un proiect construit în jurul unei nevoi reale are șanse mai bune să producă o schimbare care continuă după încheierea contractului.

Pentru o discuție privind încadrarea organizației, alegerea acțiunii potrivite și cerințele de participare:

Telefon / WhatsApp: +40 722 337 636
E-mail: office@construimproiecte.ro
Site: construimproiecte.ro