În Uniunea Europeană, cercetarea este susținută prin bugetele naționale, investițiile întreprinderilor și programele europene. Finanțarea acoperă atât dezvoltarea cunoașterii, cât și elaborarea unor tehnologii, produse sau servicii, formarea cercetătorilor și construirea infrastructurii de care au nevoie. Instituțiile publice, universitățile și companiile participă la aceste activități în combinații diferite, în funcție de domeniu și de obiectivele finanțării.
Principalul program european dedicat cercetării și inovării, Orizont Europa, are pentru perioada 2021–2027 un buget indicativ de 93,5 miliarde de euro, după revizuirea cadrului financiar multianual. Comisia Europeană leagă programul de competitivitatea economiei, dezvoltarea și răspândirea cunoașterii, răspunsul la schimbările climatice și consolidarea cooperării științifice. Acest buget se adaugă resurselor mobilizate de state și de sectorul privat. Comisia Europeană – Orizont Europa.
Structura programului diferențiază cercetarea de frontieră de proiectele orientate spre aplicații. Consiliul European pentru Cercetare, cunoscut prin acronimul englezesc ERC, finanțează cercetarea de frontieră, iar Acțiunile Marie Skłodowska-Curie sprijină formarea și mobilitatea cercetătorilor. Pilonul consacrat provocărilor globale și competitivității industriale susține colaborarea în sănătate, securitate civilă, industrie, energie, mediu și alte domenii. Consiliul European pentru Inovare, EIC, sprijină dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și a întreprinderilor care le pot valorifica. Finanțarea cercetării fundamentale și sprijinul pentru introducerea unei tehnologii pe piață au, astfel, instrumente și obiective distincte. Comisia Europeană – arhitectura Orizont Europa.
Organizațiile românești pot participa și la alte programe gestionate direct la nivel european. Europa Digitală finanțează capacități de calcul, inteligență artificială, securitate cibernetică și competențe digitale avansate, precum și utilizarea tehnologiilor de către firme și administrații. Fondul European de Apărare sprijină proiecte comune de cercetare și dezvoltare pentru tehnologii și echipamente de apărare. Împreună cu Orizont Europa, aceste programe deschid organizațiilor românești accesul la consorții internaționale, infrastructuri și proiecte tehnologice de anvergură. Comisia Europeană – Europa Digitală; Comisia Europeană – Fondul European de Apărare.
Poziția României în cercetarea europeană
Capacitatea de a participa la competițiile europene depinde de investițiile fiecărei țări. Pentru 2024, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat în România cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 8,08 miliarde de lei, adică 0,46% din produsul intern brut. Potrivit Eurostat, Oficiul de Statistică al Uniunii Europene, media europeană a fost de aproximativ 2,2%, față de 3,1% în Germania și 3,2% în Finlanda. Aceste valori cuprind cercetarea din întreaga economie. INS – cercetarea-dezvoltarea în 2024; Eurostat – comparația europeană pentru 2024.
În distribuția cheltuielilor din România, întreprinderile au efectuat cercetare de aproximativ 5,19 miliarde de lei, sectorul guvernamental de 2,16 miliarde, iar învățământul superior de 703 milioane. Din perspectiva provenienței banilor, întreprinderile au finanțat 53,6% din total, iar fondurile publice 28,4%. INS – sectoarele de activitate și sursele finanțării.
Tabloul european al inovării din 2026 plasează România pe ultimul loc între cele 27 de state membre, cu un nivel de performanță de 41,8% din media Uniunii. Ultima poziție se regăsește și în dimensiuni esențiale ale evaluării: resurse umane, investițiile firmelor, întreprinderi inovatoare, legături de colaborare și active de proprietate intelectuală. România are avantaje, între care infrastructura de internet de mare viteză, dar acestea nu compensează slăbiciunile sistemului de inovare. Comisia Europeană – Tabloul european al inovării 2026, profilul României.
Diferența se vede și în activitatea întreprinderilor. Pentru perioada 2020–2022, Ancheta comunitară privind inovarea a înregistrat activități de inovare la 8,8% dintre întreprinderile din România, față de 51,4% la nivelul Uniunii. Ancheta acoperă întreprinderile cu cel puțin zece persoane ocupate din sectoarele urmărite și include atât inovări introduse, cât și activități în curs sau abandonate. În aceeași populație statistică, numai 19,3% dintre persoanele ocupate din România lucrau în întreprinderi cu activitate de inovare, față de 72,9% în Uniune. Cercetarea și inovarea ajung, așadar, la o parte mult mai mică a economiei și a forței de muncă. Eurostat – Ancheta comunitară privind inovarea 2022; Eurostat – Key figures on European business, ediția 2026, paginile 58–60.
Evaluarea europeană a sistemului românesc de cercetare și inovare, publicată în 2022 prin mecanismul de sprijin pentru politici, a identificat subfinanțarea, fragmentarea instituțională, dificultățile de guvernanță și distribuirea ineficientă a unor resurse. Raportul a semnalat și dezechilibrul dintre investițiile în infrastructură și susținerea personalului și a funcționării acesteia. Recomandările au vizat finanțarea, evaluarea organizațiilor, consolidarea capacității instituționale și relația cu economia. Comisia Europeană – evaluarea sistemului românesc, 2022.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) formulează un diagnostic mai sever în analiza economică a României publicată în martie 2026: un număr mic de unități performante coexistă cu numeroase instituții slab performante și depășite, într-un sistem afectat de guvernanță slabă, responsabilizare insuficientă și instabilitate financiară. Raportul constată un progres limitat, de la evaluarea europeană din 2022, în corectarea problemelor structurale. Poziția României nu poate fi explicată, în aceste condiții, numai prin lipsa banilor. Ea reflectă și felul în care sunt organizate instituțiile, susținute echipele și construite relațiile cu utilizatorii cercetării. OCDE – analiza economică a României 2026, capitolul privind competitivitatea.
La nivel instituțional, tabloul este mai divers decât poziția agregată a țării. Rapoartele externe publicate în 2025 și 2026, pentru activitatea din perioada 2020–2024, descriu organizații cu rezultate științifice puternice și colaborări industriale, dar și structuri cu activitate redusă, finanțare competitivă modestă sau mecanisme insuficiente de valorificare. Aceste diferențe se regăsesc atât între instituții, cât și între domeniile și echipele aceleiași organizații. Rapoartele de evaluare a performanței organizațiilor de cercetare.
Instituțiile cercetării românești și resursele lor
O parte importantă a cercetării publice se desfășoară în institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD). Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) coordonează 41 dintre acestea, cu specializări în fizică, inginerie nucleară, tehnologii industriale, chimie, biologie și mediu. În subordinea sa funcționează și Agenția Spațială Română și Institutul de Fizică Atomică. Alte institute sunt coordonate de ministere sectoriale, în legătură cu domeniile pentru care produc cercetare și expertiză. HG nr. 188/2025 – organizarea și instituțiile coordonate; HG nr. 641/2026 – reorganizarea ANC.
Academia Română susține o rețea de institute și centre de cercetare (70, potrivit prezentării oficiale), în care lucrau aproximativ 2.600 de cercetători, conform datelor comunicate în iunie 2025. Aici se desfășoară cercetare în matematică, chimie și biologie, dar și în lingvistică, istorie, economie și alte științe sociale și umaniste. Rețeaua asigură inclusiv continuitatea unor lucrări de durată, a colecțiilor și a resurselor științifice de interes național. Academia Română – rețeaua de cercetare; Academia Română – personalul și activitatea de cercetare.
Pentru 2025, raportul Academiei prezintă resurse de 392,227 milioane de lei destinate cercetării, incluzând filialele din Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Finanțarea a provenit din bugetul de stat și din venituri proprii, inclusiv din cercetare și servicii. În structura cheltuielilor de personal suportate de la bugetul de stat, institutele de cercetare figurează cu 226,067 milioane de lei, iar filialele sunt prezentate separat, cu 60,604 milioane. Academia Română – resurse și cheltuieli, paginile 111–119.
Cercetarea agricolă și silvică are o rețea coordonată de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS). Raportul pentru 2025 prezintă unitățile reorganizate (un institut național, 13 institute și 39 de stațiuni) și încă 20 de institute și stațiuni nereorganizate. Unitățile rețelei aveau 2.754 de persoane în cercetare și administrație, față de 4.517 posturi aprobate, și administrau aproximativ 34.780 de hectare din domeniul public al statului și 494 de hectare din domeniul privat. Finanțarea ASAS a fost asigurată din venituri proprii și subvenții prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. ASAS – raportul pentru 2025, pagina 2.
În învățământul superior, cercetarea este organizată în facultăți, institute, centre și laboratoare, într-un sistem care cuprinde instituții publice și particulare (52, respectiv 36, în nomenclatorul pentru 2026–2027). Universitățile reunesc cercetarea cu formarea studenților, a doctoranzilor și a viitorilor specialiști și participă la proiecte naționale, consorții europene și colaborări cu întreprinderile. Structura învățământului superior 2026–2027.
Amploarea organizării universitare este vizibilă la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care prezintă 85 de unități în lista actuală de cercetare, și la Universitatea din București, al cărei director reunește 90 de centre și grupuri. Aceste structuri acoperă specializările facultăților și cercetări interdisciplinare, folosind personalul și infrastructura universitară. Universitatea Babeș-Bolyai – unități de cercetare; Universitatea din București – centre și grupuri de cercetare.
La sfârșitul lui 2024, personalul implicat în cercetare-dezvoltare, inclusiv cel tehnic și de sprijin, cuprindea 12.747 de salariați în sectorul guvernamental, 21.229 în învățământul superior, 16.237 în întreprinderi și 366 în sectorul privat nonprofit. Cheltuielile sectorului guvernamental, de 2,164 miliarde de lei, proveneau în principal din fonduri publice (1,742 miliarde), dar și din întreprinderi (157,7 milioane) și străinătate (175,9 milioane). INS – personalul și finanțarea cercetării în 2024.
Sectorul privat completează acest tablou prin companii cu activități proprii de cercetare și prin organizații dedicate cercetării și serviciilor specializate, inclusiv nonprofit. Unele dezvoltă tehnologii pentru propriile produse, altele lucrează pentru clienți sau contribuie la studii și politici publice. Relația lor cu institutele și universitățile se construiește prin contracte, proiecte comune și folosirea infrastructurilor. În acest ansamblu, resursele disponibile și misiunile instituțiilor sunt diferite, iar continuitatea activității depinde de combinația dintre finanțarea de bază și proiectele pe care fiecare organizație le poate susține.
Finanțarea națională și colaborarea cu întreprinderile
Activitatea acestor echipe este susținută prin finanțarea instituțională, competițiile naționale, fondurile europene și contractele cu beneficiarii cercetării. Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027 (PNCDI IV) a fost aprobat cu un plafon de până la 60 de miliarde de lei, realizabil în limitele bugetelor anuale. O parte importantă a competițiilor este administrată de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Prin programele „Idei” și „Resurse Umane” sunt susținute cercetarea exploratorie și de frontieră, proiectele postdoctorale, tinerele echipe și mobilitatea. Alte instrumente finanțează centre de excelență, accesul la infrastructuri și participarea la colaborări europene și internaționale. Aprobarea PNCDI IV; UEFISCDI – programele și instrumentele naționale.
Apropierea de utilizatorul economic este urmărită prin instrumente cu obiective diferite. Proiectul experimental demonstrativ (PED) finanțează realizarea și testarea unui model funcțional pentru un produs, o tehnologie, o metodă sau un serviciu nou ori îmbunătățit semnificativ. În competiția din 2026, parteneriatul a fost format dintr-o organizație de cercetare, coordonator, și o întreprindere. Proiectul de transfer la operatorul economic (PTE) urmărește asimilarea rezultatelor cercetării de către întreprinderi și transferul lor către piață. Aceste finanțări acoperă trecerea de la un rezultat științific la o soluție testată și, apoi, adaptarea ei pentru utilizare economică. UEFISCDI – PED 2026; UEFISCDI – PTE 2026.
Pentru institutele naționale, Programul Nucleu susține programe proprii de cercetare. Repartizarea din 21 mai 2026 a alocat 611,52 milioane de lei către 43 de beneficiari, cu aproximativ 101,14 milioane mai puțin decât bugetul inițial contractat pentru acel an. Printre alocări s-au aflat 11,733 milioane de lei pentru Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) și 39,211 milioane pentru Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare – COMOTI. Pentru activitatea institutelor, această finanțare se combină cu granturi competitive, proiecte europene, contracte industriale și servicii. Continuitatea echipelor și funcționarea laboratoarelor depind de resursele pe care organizațiile le pot asigura din ansamblul acestor venituri. ANC – repartizarea Programului Nucleu pentru 2026.
Fondurile europene gestionate în România
Acestor instrumente naționale li se adaugă fondurile europene gestionate în România, care finanțează dezvoltarea capacităților de cercetare și legătura lor cu economia prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (POCIDIF). În componenta de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), programul sprijină întreprinderi nou-înființate inovatoare, consorții între organizații de cercetare și firme, proiecte tehnologice, infrastructuri și hub-uri în domenii strategice. Prin aceste intervenții sunt urmărite atât apariția unor afaceri bazate pe rezultate științifice, cât și dezvoltarea capacității întreprinderilor existente de a participa la cercetare și de a utiliza tehnologiile rezultate. Organismul Intermediar pentru Cercetare – intervențiile POCIDIF.
La începutul anului 2026, ANC raporta 72 de proiecte contractate pentru întreprinderi nou-înființate inovatoare și 19 pentru consorții tematice public-private, cu o valoare nerambursabilă totală de 259,81 milioane de euro. ANC – proiectele contractate, raportarea din 19 ianuarie 2026.
Apelurile pentru proiecte tehnologice inovative lansate în mai 2026 au continuat această direcție prin colaborarea dintre organizații de cercetare și întreprinderi mici și mijlocii (IMM). Obiectivul este dezvoltarea unor soluții tehnologice prin competențele complementare ale partenerilor: cercetătorii contribuie la dezvoltare și validare, iar firmele la definirea utilizării și la valorificarea economică. Separat, POCIDIF finanțează atragerea de specialiști din străinătate pentru grupuri de excelență, dezvoltarea competențelor și proiecte conectate la Orizont Europa. Aceste intervenții urmăresc formarea unor echipe capabile să susțină infrastructurile și să participe la cercetarea internațională. POCIDIF – proiectele tehnologice inovative din 2026; POCIDIF – grupuri de excelență, competențe și cooperare europeană.
La nivel regional, investițiile sunt legate de specializarea inteligentă: concentrarea cercetării și inovării în domenii în care un teritoriu are competențe, întreprinderi și perspective de dezvoltare. Programele regionale susțin infrastructuri de cercetare, centre de transfer tehnologic, colaborări cu firmele și întreprinderi inovatoare, în combinații stabilite de fiecare regiune. Rezultatul urmărit este dezvoltarea unei capacități locale prin care întreprinderile să poată accesa expertiză, să testeze soluții și să introducă produse sau procese noi. Programul Regiunea Centru – cercetare, inovare și întreprinderi; Programul Regional Nord-Vest – intervențiile pentru competitivitate și inovare.
În Regiunea Centru, această legătură a fost construită prin intervenții pentru capacități publice și private de cercetare. Apelul pentru centre private de cercetare-dezvoltare a avut o alocare de aproximativ 15,4 milioane de euro și a vizat IMM-uri, inclusiv colaborări cu organizații de cercetare și alte întreprinderi. Pentru dezvoltarea capacităților publice de cercetare-dezvoltare-inovare a fost lansat un apel cu peste 23,1 milioane de euro. Cele două intervenții susțin cercetarea industrială, dezvoltarea experimentală și capacitatea de a răspunde nevoilor economiei regionale. ADR Centru – centrele private de cercetare-dezvoltare; ADR Centru – capacitățile publice de cercetare-dezvoltare-inovare.
În Nord-Vest, portofoliul regional include întreprinderi nou-înființate inovatoare, centre de cercetare-dezvoltare și inovare, infrastructuri pentru calcul de înaltă performanță și inteligență artificială, parcuri de specializare inteligentă și incubatoare. Sunt forme de sprijin pentru constituirea unor ecosisteme în care laboratoarele, infrastructura digitală, serviciile pentru afaceri și investițiile întreprinderilor se pot completa. Pentru o firmă, accesul la cercetare poate însemna astfel participarea la un proiect comun, utilizarea unui centru de inovare sau dezvoltarea unei activități într-un parc specializat. Programul Regional Nord-Vest – structura priorității pentru inovare.
O direcție europeană distinctă este Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, cunoscută prin acronimul englezesc STEP, de la Strategic Technologies for Europe Platform. Aceasta mobilizează resurse din programe europene pentru dezvoltarea și producția tehnologiilor critice, întărirea lanțurilor lor valorice și formarea competențelor necesare. Domeniile acoperite sunt tehnologiile digitale și inovarea tehnologică profundă, tehnologiile curate și eficiente în utilizarea resurselor, biotehnologiile și, în urma extinderii din 2025, tehnologiile de apărare. Comisia Europeană – obiectivele și domeniile STEP.
În această abordare, inovarea tehnologică profundă desemnează soluții bazate pe progrese importante ale științei și ingineriei, precum semiconductori avansați, tehnologii cuantice, robotică sau biotehnologii. Caracterul strategic este legat de aportul inovator și de potențialul economic al tehnologiei ori de reducerea dependențelor europene. Sprijinul este orientat către dezvoltarea și fabricarea acestor tehnologii și către componentele și serviciile specifice de care au nevoie. Uniunea urmărește să consolideze capacitatea proprie de a produce și furniza tehnologii esențiale economiei, sănătății și securității. Comisia Europeană – tehnologiile și activitățile vizate de STEP.
În România, prin prioritatea STEP din POCIDIF au fost contractate proiectele pentru Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor, Hub-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice și Hub-ul Român de Inteligență Artificială. Aceste investiții urmăresc construirea unor capacități comune de cercetare și dezvoltare tehnologică în domenii de interes strategic, prin reunirea competențelor și infrastructurilor. ANC – proiectele strategice contractate prin POCIDIF.
Cercetarea medicală este susținută și prin Programul Sănătate 2021–2027. Au fost contractate proiecte pentru dezvoltarea cercetării genomice în România (ROGEN), cercetarea translațională pentru vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice (CANTAVAC 2.0) și aplicațiile medicale ale laserilor de mare putere (Dr. LASER). Prioritatea 9 a programului urmărește contribuția la STEP prin biotehnologii, tehnologii digitale și servicii asociate în sănătate, cu intervenții pentru dezvoltarea unor soluții de cercetare cu aplicabilitate medicală. Scopul este apropierea capacității științifice de nevoile de diagnostic, tratament și dezvoltare tehnologică ale sistemului medical. Programul Sănătate – cercetare medicală și intervenții STEP; ANC – operațiunile strategice medicale contractate.
Contribuția PNRR la cercetare
Finanțărilor naționale și europene li s-au adăugat, în ultimii ani, investițiile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Componenta dedicată sectorului privat și cercetării a finanțat centre de competență asociate misiunilor europene, atragerea unor specialiști din străinătate, proiecte ale cercetătorilor de excelență și centre regionale de orientare în carieră. Pentru investițiile păstrate în plan, ANC raporta în ianuarie 2026 peste 140 de proiecte contractate și un buget angajat de peste 178 de milioane de euro. Etapa de implementare a reformelor și investițiilor s-a încheiat la 31 august 2026. PNRR – investițiile componentei de cercetare; ANC – proiectele contractate; Comisia Europeană – încheierea etapei de implementare.
O contribuție concretă a fost consemnată la INCDSB. Evaluarea externă a arătat că trei proiecte PNRR pentru atragerea resursei umane specializate au creat șase posturi echivalent normă întreagă pentru doctoranzi și șase pentru cercetători postdoctorali. Finanțarea a permis extinderea echipelor și integrarea unor tineri cercetători în proiectele institutului. Acest rezultat a completat investițiile în infrastructură prin resurse umane pentru activitatea științifică. Evaluarea INCDSB – contribuția proiectelor PNRR, pagina 5.
Rezultatele institutelor publice
Finanțările prezentate susțin etape diferite, de la formarea echipelor și funcționarea infrastructurii până la dezvoltarea și preluarea tehnologiilor. În institutele publice, rezultatele se regăsesc în cercetare fundamentală, resurse științifice accesibile altor echipe și soluții folosite de beneficiari. Rapoartele de evaluare a activității din perioada 2020–2024 arată atât performanțe recunoscute, cât și dificultăți de finanțare și valorificare. Diferențele sunt vizibile în domenii și organizații cu misiuni distincte.
În cercetarea fundamentală, evaluarea Institutului de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române recunoaște excelența științifică, calitatea publicațiilor și capacitatea de formare a cercetătorilor. Raportul recomandă menținerea sprijinului la cel mai înalt nivel, diversificarea surselor de finanțare și dezvoltarea unor direcții aplicative. Misiunea principală a institutului este producerea de cunoaștere matematică și consolidarea comunității științifice, iar evaluarea tratează rezultatele în acest cadru. Evaluarea institutului, pagina 18.
În domeniul tehnologiilor limbajului, Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române dezvoltă resurse și instrumente pentru prelucrarea limbii române. Corpusul de referință pentru limba română contemporană, CoRoLa, a fost realizat împreună cu Institutul de Informatică Teoretică din Iași. Colecția cuprinde peste un miliard de cuvinte și aproximativ 300 de ore de înregistrări audio și este disponibilă pentru cercetare lingvistică, dezvoltarea modelelor de limbaj și alte aplicații de prelucrare a textului și vorbirii. CoRoLa – descrierea și accesul la corpus.
Platforma RELATE, prezentată ca portal românesc al tehnologiilor limbajului, reunește instrumente de analiză a textelor, traducere și prelucrare a vorbirii. Este deschisă publicului pentru cercetare, cu condiții de acces pentru componentele interne. Pagina platformei precizează că instrumentele sunt dezvoltate pentru cercetare și pot să nu fie adecvate utilizării comerciale sau în producție. Raportul extern al institutului îi recunoaște rolul strategic, dar semnalează o producție științifică redusă, vulnerabilități de finanțare și personal și necesitatea consolidării relației cu industria. RELATE – instrumente și condiții de utilizare; Evaluarea institutului, pagina 17.
Evaluarea INCDSB pentru 2020–2024 menționează un buget cumulat de aproximativ 105 milioane de lei și creșterea bugetului anual de la 16,6 milioane la peste 26 de milioane. Personalul cu studii superioare implicat în cercetare-dezvoltare a crescut de la 119 la 127 de persoane. Finanțarea Nucleu echivala cu aproximativ 3,6–4,2 luni de cheltuieli de personal anual, completate în principal prin proiecte naționale și internaționale. Evaluarea INCDSB – finanțare și personal, paginile 1–2 și 16.
Raportul consemnează 37 de cereri de brevet și 12 brevete naționale acordate și confirmă clar exploatarea industrială pentru trei brevete. Evaluatorii recunosc performanța științifică și capacitatea de atragere a finanțărilor și recomandă consolidarea comercializării și a relației cu beneficiarii economici. Evaluarea INCDSB – brevete și utilizare industrială, paginile 3 și 21–22.
La COMOTI, evaluarea descrie contracte industriale, dezvoltări comune și utilizarea infrastructurii de către parteneri. Printre rezultatele menționate se află sisteme de propulsie navală instalate pe două nave ale Forțelor Navale Române și compresoare pentru clienți din sectorul energetic. Raportul identifică astfel aplicații ajunse la utilizatori, alături de activitatea științifică și de dezvoltare tehnologică. Evaluarea COMOTI, paginile 28–31.
Recomandările pentru COMOTI privesc consolidarea transferului tehnologic, pregătirea succesiunii specialiștilor și etapizarea investițiilor pentru reducerea riscurilor de finanțare. Ele se referă la capacitatea institutului de a menține și extinde activitățile existente, într-un domeniu dependent de competențe specializate, echipamente și relații industriale. Evaluarea COMOTI – recomandări.
Capacitatea de cercetare a universităților
Diferențele dintre capacitatea disponibilă și folosirea ei se regăsesc și în universități. Aici, rezultatele și finanțarea pot fi concentrate în câteva facultăți sau echipe, în timp ce alte structuri au activitate redusă. Evaluările instituționale examinează atât performanța științifică, cât și organizarea centrelor, infrastructura, personalul și capacitatea de atragere a granturilor.
La Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, evaluarea consemnează rezultate științifice puternice, brevete, contracte economice și dezvoltarea infrastructurii de cercetare. Valoarea contractelor cu operatorii economici a crescut, potrivit raportului, de la 237.000 de lei în 2020 la peste 1,4 milioane de lei în 2023. În aceeași evaluare, o singură facultate atrage 70–80% din bugetul de cercetare, iar unele facultăți nu atrag fonduri. Recomandările privesc reducerea dezechilibrelor, continuitatea financiară și consolidarea valorificării comerciale. Evaluarea universității, pagina 50.
Infrastructura REXDAN a fost dezvoltată prin proiectul „Sistem integrat pentru cercetarea și monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea”. Potrivit prezentării oficiale, cuprinde 18 laboratoare, organizate în două componente: o navă de cercetare și un centru fix. Activitățile vizează cercetarea și monitorizarea mediului din zona Dunării. REXDAN – descrierea proiectului și a infrastructurii.
Evaluarea Universității Româno-Americane, pentru activitatea din 2020–2024, arată mai clar limitele unei organizări extinse în raport cu capacitatea efectivă. Cele 15 centre aveau frecvent personal insuficient și producție științifică redusă, iar cercetarea se concentra într-un număr restrâns de persoane. Participarea la granturi competitive era modestă, contractele de cercetare cu întreprinderile erau limitate și nu erau înregistrate brevete. Evaluatorii au recomandat concentrarea resurselor în mai puține structuri viabile și în câteva direcții de cercetare susținute efectiv. Acest caz pune în discuție justificarea menținerii tuturor centrelor în forma existentă, fără a echivala evaluarea cercetării cu un verdict asupra întregii activități educaționale a universității. Evaluarea universității, paginile 26–27.
La Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București (UNEFS), evaluarea recunoaște contribuțiile din sport și recuperare, dar semnalează reducerea personalului dedicat cercetării: de la aproximativ 23 de posturi echivalent normă întreagă în 2020 la mai puțin de 16 în 2024. În perioada examinată lipseau proiectele Orizont Europa și granturile naționale competitive majore, iar multe parteneriate erau orientate spre mobilitate academică, nu spre cercetare comună. Raportul cere și formalizarea accesului utilizatorilor externi la laboratoare. Sunt slăbiciuni ale capacității de cercetare și de colaborare ale unei instituții publice, care nu dispar prin simpla existență a infrastructurii sau a unor parteneriate declarate. Evaluarea UNEFS, paginile 19–21.
La Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, raportul recunoaște o bază instituțională solidă, cu profilul cel mai puternic în științele biomedicale și ale vieții, și apreciază performanța generală drept moderată. Infrastructura este dezvoltată, dar utilizarea ei nu este optimizată între discipline. Colaborările depind adesea de persoane, fără o coordonare instituțională suficientă, iar capacitatea de atragere a finanțărilor internaționale competitive trebuie întărită. Recomandările privesc, în principal, folosirea mai coerentă a capacităților existente și integrarea lor în proiecte și colaborări. Evaluarea universității, pagina 24.
Cercetarea privată și transferul către economie
Legătura cu utilizarea economică ia forme diferite în cercetarea privată. În companii, aceasta poate susține producția curentă, poate furniza servicii pentru terți sau poate genera produse și tehnologii noi. În cazul BIOTEHNOS SA, evaluarea externă apreciază dotarea și personalul, dar constată că rolul cercetării în evoluția companiei nu este suficient definit. Raportul cere clarificarea direcției strategice și a raportului dintre sprijinul pentru producție, serviciile de cercetare și dezvoltarea inovării. Constatările se referă la organizarea cercetării din perioada 2020–2024. BIOTEHNOS – activitatea companiei; Evaluarea BIOTEHNOS, pagina 20.
Institutul pentru Cercetare în Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan”, IRCEM, desfășoară cercetare și servicii relevante pentru politicile și practicile de mediu. Evaluarea remarcă activitatea aplicată și recomandă dovezi mai consistente privind preluarea rezultatelor și efectele lor pe termen lung. Pentru această organizație, utilizarea rezultatelor poate lua forma adoptării unor metode, a aplicării unor recomandări sau a contribuției la politici publice, pe lângă valorificarea economică directă. IRCEM – rapoarte; Evaluarea IRCEM.
Banca Mondială a analizat aceste legături într-un raport elaborat în februarie 2024. Documentul identifică bariere de informare: firmele nu cunosc suficient competențele și infrastructurile disponibile, iar instituțiile nu își organizează întotdeauna oferta în funcție de cererea economică. Transferul este afectat de birouri cu personal puțin sau parțial dedicat, bugete insuficiente și competențe limitate de evaluare comercială, proprietate intelectuală și negociere. Stimulentele academice favorizează publicațiile și brevetele, fără aceeași atenție pentru exploatarea lor. Raportul semnalează și dificultăți în regulile și practicile privind proprietatea intelectuală, precum și capacitatea redusă a multor firme de a prelua tehnologii. Banca Mondială – legăturile dintre industrie și mediul academic, paginile 12 și 28–35.
O fișă de tehnologie publicată pe un site nu rezolvă aceste probleme. Pentru o întreprindere, ea devine o ofertă utilizabilă atunci când sunt precizate stadiul de dezvoltare, testele efectuate, limitele soluției, drepturile asupra rezultatului și condițiile colaborării. Firma trebuie să știe cine poate adapta tehnologia, în cât timp, cu ce cost și cu ce răspundere. În lipsa acestor informații și a unei echipe care să ducă negocierea și dezvoltarea mai departe, promovarea rezultatului poate rămâne fără o utilizare economică. Publicarea este necesară pentru vizibilitate, dar nu ține loc de transfer.
Accesul nu înseamnă însă că orice rezultat finanțat public poate fi preluat gratuit, imediat și fără condiții de orice companie. Accesul la publicație, accesul la infrastructură și dreptul de exploatare comercială sunt relații diferite. O tehnologie poate avea nevoie de o licență, de dezvoltare suplimentară sau de reguli de utilizare care să păstreze drepturile partenerilor. Într-o colaborare bine organizată, aceste condiții sunt clarificate de la început, nu după încheierea proiectului.
Comisia Europeană constată în Raportul de țară din 2026 că transferul tehnologic rămâne insuficient dezvoltat și că lipsesc date naționale consistente despre licențiere și întreprinderile desprinse din cercetare. Această lacună limitează evaluarea politicilor: numărul brevetelor sau al centrelor nu arată câte tehnologii au fost preluate, de către cine și cu ce efect. Fără urmărirea utilizării, o administrație poate raporta infrastructuri și proiecte, dar nu poate demonstra la aceeași scară contribuția lor la economie. Comisia Europeană – Raportul de țară România 2026, anexa privind productivitatea, eficiența și inovarea.
Ministerul Educației și Cercetării a prezentat proiectul „Leadership universitar pentru transfer de cunoaștere și tehnologie” pe baza unei analize realizate în 2025. Aceasta a identificat deficite de expertiză operațională, managerială și antreprenorială în organizațiile publice de cercetare. Proiectul a urmărit formarea competențelor necesare pentru organizarea transferului, gestionarea relațiilor cu utilizatorii și valorificarea rezultatelor. Ministerul Educației și Cercetării – Leadership universitar pentru transfer de cunoaștere și tehnologie.
Parteneriatele promovate prin finanțări urmăresc folosirea împreună a competențelor științifice și a capacității firmelor de a valorifica rezultatele. Regulamentul european nr. 651/2014 definește colaborarea efectivă prin participarea partenerilor la activități, riscuri și rezultate, iar articolul 25 permite, în anumite condiții, majorarea intensității ajutorului. Cerința de a include o organizație de cercetare și rolul acesteia sunt stabilite de fiecare instrument și apel; organizația poate fi un institut, o universitate sau o altă entitate eligibilă. Regulamentul (UE) nr. 651/2014 – colaborarea efectivă în cercetare-dezvoltare.
De ce accesul firmelor la cercetare rămâne dificil
Slăbiciunile transferului sunt accentuate de condițiile în care o întreprindere poate începe un proiect. Într-o investiție obișnuită, firma cumpără de regulă un echipament cu performanțe și preț cunoscute. În cercetare, ea finanțează și verificarea unei ipoteze, iar dezvoltarea poate să nu conducă la rezultatul anticipat. Chiar dacă proiectul reușește tehnic, introducerea pe piață poate cere certificări, autorizări, teste suplimentare și o primă serie de producție. Grantul pentru dezvoltare nu acoperă automat toate aceste etape. Pentru o firmă mică, decizia privește atât contribuția proprie, cât și resursele necesare după încheierea finanțării.
Cofinanțarea poate, prin urmare, descuraja o întreprindere inovatoare care are competențe și o idee viabilă, dar nu dispune de lichidități sau de acces la capital. Este un mecanism economic plauzibil, nu o proporție măsurată a firmelor care au renunțat. Contribuția proprie poate confirma angajamentul beneficiarului și poate limita finanțarea unor proiecte fără interes comercial. Dacă însă selecția financiară elimină prea devreme companii aflate la început, instrumentul riscă să favorizeze firmele deja consolidate, nu neapărat inițiativele cu cel mai mare potențial. Programele pentru întreprinderi inovatoare nou-înființate sunt importante tocmai pentru a acoperi această diferență.
În competiția PTE din 2026, contribuția întreprinderii depinde de dimensiunea firmei și de activitățile proiectului. Organizația de cercetare nu are obligația cofinanțării. Apelul cere întreprinderii un cod din Clasificarea activităților din economia națională (CAEN) pentru cercetare-dezvoltare, din diviziunea 72, iar în cazul echipamentelor cu durată de funcționare mai mare decât proiectul este eligibilă amortizarea aferentă perioadei de utilizare în proiect, nu automat întregul preț. Pentru o firmă obișnuită cu granturile de investiții, aceste reguli schimbă bugetul și decizia de participare. UEFISCDI – PTE 2026, întrebările și răspunsurile privind contribuția și cheltuielile eligibile.
Interesul pentru aceste instrumente există. La închiderea competițiilor din septembrie 2026, PED a înregistrat 1.167 de propuneri, iar PTE 378. Sunt proiecte depuse, nu companii distincte și nici proiecte deja finanțate. Ca reper pentru investițiile clasice, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru raporta în mai 2025 377 de proiecte depuse la intervenția „Investiții tehnologice în IMM-uri” și 579 la „Scale-up pentru start-up-uri și microîntreprinderi”, apeluri închise în 2024. UEFISCDI – propunerile PED 2026; UEFISCDI – propunerile PTE 2026; ADR Centru – situația apelurilor pentru sectorul privat, mai 2025.
Comparația arată cerere pentru ambele tipuri de finanțare, dar nu permite calcularea unei preferințe naționale între cercetare și investiții: competițiile au teritorii, ani, bugete și condiții diferite. Pentru a afla câte firme sunt descurajate, ar trebui urmărite și cele care au început pregătirea, au abandonat, au fost declarate neeligibile sau au renunțat după selecție. Publicarea numai a listelor de proiecte depuse ori contractate lasă această parte a cererii neobservată.
Există și un instrument mai accesibil pentru o primă colaborare: voucherul, sau cecul de inovare, prin care o întreprindere cumpără servicii de cercetare de la o organizație de profil. Pachetul de informații prevede până la 45.000 de lei finanțare publică pentru un proiect de cel mult 50.000 de lei, cu o contribuție proprie de minimum 10%. Instrumentul poate reduce costul primului test sau al unei validări, fără să presupună de la început un proiect de dezvoltare de mari dimensiuni. UEFISCDI – pachetul de informații pentru voucherele de inovare.
Pentru 2026, bugetul anual al acestor vouchere a fost de numai 2 milioane de lei. UEFISCDI a închis depunerile începând cu 1 aprilie, până la eventuale suplimentări, invocând limitele bugetare. Este un blocaj documentat al accesului, diferit de lipsa interesului firmelor: un instrument destinat să faciliteze colaborarea nu a putut primi continuu cereri. Politica de transfer are nevoie de asemenea finanțări de intrare, dar și de continuitatea lor. UEFISCDI – bugetul pentru 2026; UEFISCDI – informarea privind închiderea depunerilor.
Organizarea și finanțarea în alte state europene
Relația dintre finanțarea stabilă, competiția pentru proiecte și cererea industrială este organizată diferit în alte sisteme europene. În Germania, cercetarea fundamentală și cea aplicată sunt susținute prin organizații cu misiuni distincte. Societatea Max Planck este orientată spre cercetarea fundamentală și beneficiază în principal de finanțare publică federală și a landurilor. Această bază permite urmărirea unor direcții de cercetare pe termen lung, pentru care contribuția științifică și formarea cercetătorilor sunt rezultate esențiale. Societatea Max Planck – profil și misiune.
Societatea Fraunhofer are un profil de cercetare aplicată, cu o componentă industrială puternică. În 2025, avea aproximativ 31.000 de angajați în 75 de institute și unități de cercetare și un volum total al activității de 3,6 miliarde de euro. Veniturile din industrie au fost de 966 de milioane de euro: 768 de milioane din contracte și 198 de milioane din licențe. Modelul combină finanțarea de bază, proiectele publice competitive și veniturile industriale. Institutelor le este susținută cercetarea precompetitivă, în timp ce o parte importantă a activității depinde de atragerea unor contracte și de dezvoltarea relației cu utilizatorii. Fraunhofer – rezultatele anului 2025; Fraunhofer – structura finanțării.
În Finlanda, Centrul de Cercetare Tehnică VTT, cu denumirea oficială VTT Technical Research Centre of Finland Ltd, combină finanțarea publică și activitatea desfășurată pentru clienți. Pentru 2025, societatea-mamă VTT Ltd a raportat 2.349 de angajați și venituri totale de 309 milioane de euro, formate din 198 de milioane cifră de afaceri netă, 100 de milioane grant guvernamental și 11 milioane alte venituri. Din 1.085 de clienți, 935 au fost companii. Relația cu întreprinderile este astfel o componentă consistentă a activității, susținută alături de finanțarea publică. VTT – guvernanță și indicatorii pentru 2025.
În Polonia, Rețeaua de Cercetare Łukasiewicz a fost examinată de Najwyższa Izba Kontroli, instituția supremă de audit a Poloniei. Auditul publicat în 2025 a acoperit perioada 2019–prima jumătate a lui 2024 și a constatat o diferență între veniturile raportate drept comercializare și cele stabilite potrivit criteriilor auditului: 236 de milioane de zloți, față de 21,5 milioane. Diferența a fost legată inclusiv de clasificarea unor implementări proprii drept comercializare. Constatarea privește perioada auditată, nu situația curentă a întregii rețele. Auditul rețelei Łukasiewicz, publicat în 2025.
Ce a schimbat statul și ce rămâne de demonstrat
În 2026 au fost adoptate măsuri care răspund unei părți a acestor probleme. Legea nr. 144 din 20 iulie a prevăzut un punct unic electronic de contact, un Observator de cercetare, dezvoltare și inovare și RoInovare, un mecanism operațional specializat în cadrul ANC pentru relația cu întreprinderile și valorificarea rezultatelor. Legea a introdus planificarea multianuală a finanțării, cu alocări stabilite prin bugetele anuale, și obligația de a lua măsuri pentru implicarea întreprinderilor, ca lider sau partener, în cel puțin o treime din ansamblul proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare finanțate prin diverse instrumente. Acesta este cadrul legal adoptat; operaționalizarea și rezultatele sale trebuie urmărite separat. Legea nr. 144/2026 – guvernanță, finanțare și inovare.
OUG nr. 8 din 24 februarie 2026 a introdus și un credit fiscal de 10% din cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare, ca alternativă la deducerea suplimentară de 50%, pentru contribuabilii și în condițiile prevăzute de Codul fiscal. Diferența neutilizată poate fi compensată sau restituită în condițiile legii. Măsura poate reduce dezavantajul unei facilități care depinde numai de existența profitului impozabil. Nu este însă un avans pentru proiect și nici un grant acordat automat oricărei întreprinderi; utilitatea sa depinde de eligibilitate, proceduri și folosirea efectivă. OUG nr. 8/2026 – articolul 20¹ din Codul fiscal.
Raportul de încheiere a reformelor din cercetare finanțate prin PNRR, aprobat în august 2026 de Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare (CNSTI), a consemnat implementarea a 27 dintre cele 30 de recomandări europene și implementarea parțială a celorlalte trei. Acestea priveau implicarea societății în știință, condițiile de remunerare și o strategie de internaționalizare cu obiective realiste și cuantificate. Este o evaluare administrativă a măsurilor realizate, nu o demonstrație că efectele economice și instituționale urmărite s-au produs deja. CNSTI – raportul pentru jalonul 272, aprobat în august 2026.
Constatarea OCDE din martie despre progresul limitat și raportarea administrativă din august trebuie citite în succesiunea lor. Unele măsuri au fost adoptate ulterior evaluării OCDE, iar efectele unei reforme nu apar simultan cu publicarea legii. Următoarea verificare privește executarea: dacă finanțarea devine predictibilă, dacă echipele sunt menținute, dacă serviciile pentru firme funcționează și dacă structurile slab performante sunt reorganizate. Un observator care publică rezultate comparabile și un mecanism de inovare care rezolvă colaborări concrete pot îmbunătăți sistemul. Simplul lor statut în lege nu dovedește această îmbunătățire.
Concluzii
România este ultima în Uniunea Europeană la performanța inovării, iar rezultatele unor organizații nu infirmă această poziție. Ele arată că există competențe și echipe capabile să producă cercetare valoroasă, fără ca performanța lor să se răspândească suficient în economie. Un contract industrial reușit, un corpus lingvistic utilizat sau o echipă de matematică recunoscută internațional au valoare proprie. Împreună, însă, nu demonstrează că ansamblul instituțiilor funcționează bine sau că întreprinderile românești beneficiază pe scară largă de rezultatele cercetării. Comisia Europeană – poziția României în Tabloul european al inovării 2026.
Evaluările externe identifică probleme care se întrețin reciproc. Comisia Europeană a semnalat în 2022 subfinanțarea și fragmentarea; Banca Mondială a documentat în 2024 slăbiciunile colaborării cu industria; OCDE a constatat în martie 2026 persistența multor instituții slab performante și progresul limitat al reformei; Raportul de țară al Comisiei din 2026 a evidențiat dificultățile transferului și ale urmăririi rezultatelor. Diagnosticul acestor organizații cere intervenții asupra finanțării, conducerii, stimulentelor și relației cu utilizatorii, nu numai lansarea altor competiții. Comisia Europeană – evaluarea din 2022; Banca Mondială – raportul din 2024; OCDE – analiza din martie 2026; Comisia Europeană – Raportul de țară 2026.
Menținerea tuturor structurilor în forma actuală nu este justificată de existența câtorva instituții performante. Cazul centrelor insuficient susținute de la Universitatea Româno-Americană arată că o organizare formală amplă poate depăși activitatea efectivă, iar recomandarea evaluatorilor este consolidarea în structuri viabile. La UNEFS, reducerea personalului dedicat cercetării și participarea slabă la granturi majore cer intervenții asupra capacității instituționale. Aceste constatări susțin reorganizarea acolo unde dovezile o cer. Ele nu oferă, în schimb, temeiul pentru a declara inutile toate organizațiile cu venituri comerciale mici sau pentru a închide institute fără evaluarea misiunii și a activității lor. Evaluarea Universității Româno-Americane; Evaluarea UNEFS.
Politica de finanțare ar trebui să distingă mai clar misiunile. Cercetarea fundamentală performantă trebuie să aibă continuitate, inclusiv atunci când rezultatele ei nu au o utilizare comercială imediată. Pentru cercetarea aplicată, demonstrarea utilității cere mai mult decât publicații și brevete: validare la utilizator, contracte de dezvoltare, licențe sau soluții introduse efectiv. Cercetarea pentru sănătate, mediu și politici publice trebuie evaluată și prin metode, servicii și decizii îmbunătățite. Această diferențiere permite susținerea activităților valoroase și identificarea structurilor care nu își îndeplinesc misiunea.
În relația cu firmele, sprijinul trebuie să acopere traseul dintre rezultat și utilizare. Un antreprenor care găsește o tehnologie promițătoare are nevoie de o echipă disponibilă, condiții de licențiere inteligibile și finanțare pentru verificarea în propriul proces. Dacă fiecare etapă depinde de un alt apel, cu un calendar incert, proiectul poate pierde continuitatea înainte de a ajunge pe piață. Proiectele demonstrative, transferul, primele servicii cumpărate prin vouchere și dezvoltarea ulterioară a afacerii ar trebui concepute ca intervenții complementare, cu posibilitatea trecerii de la o etapă la următoarea.
Cofinanțarea trebuie judecată împreună cu riscul și maturitatea firmei. Pentru o companie consolidată, contribuția proprie poate fi suportabilă și poate dovedi interesul comercial. Pentru o întreprindere nouă, care dezvoltă o tehnologie fără venituri încă stabile, aceeași cerință poate bloca participarea. O politică orientată spre inovare are nevoie atât de granturi, cât și de instrumente care pot susține etapele riscante și dezvoltarea ulterioară. Interesul demonstrat de numărul propunerilor PED și PTE nu înlătură aceste bariere; arată că există proiecte care merită urmărite până la selecție, implementare și utilizare.
Valorificarea talentului depinde de aceleași condiții de continuitate. Finanțarea unui post printr-un proiect încheiat după câțiva ani nu asigură singură o carieră. O echipă are nevoie de acces stabil la infrastructură, personal de sprijin și perspective pentru următorul program de cercetare. Investițiile în atragerea specialiștilor își pierd o parte din efect dacă instituțiile nu pot menține condițiile în care aceștia lucrează. În evaluarea politicilor, retenția cercetătorilor și evoluția echipelor ar trebui urmărite după finalizarea granturilor, nu numai la momentul angajării.
Administrația are, la rândul ei, o responsabilitate de utilizator al cercetării. În sănătate, energie, infrastructură și protecția mediului există probleme care pot genera cerere pentru soluții dezvoltate în România. Raportul de țară din 2026 descrie un cadru încă slab pentru achizițiile publice de inovare. O direcție de corectare ar fi finanțarea și achiziționarea, în condiții competitive și transparente, a dezvoltării și testării unor soluții pentru nevoi publice concrete. Statul ar contribui astfel și la validarea tehnologiilor, nu numai la finanțarea echipelor care le produc. Comisia Europeană – Raportul de țară 2026, achizițiile publice de inovare.
Măsurile adoptate în 2026 indică o reacție la o parte dintre probleme: evaluarea organizațiilor, planificarea multianuală, mecanismul RoInovare, observatorul și creditul fiscal pot îmbunătăți funcționarea sistemului. Reușita lor trebuie demonstrată prin bugete executate, instrumente accesibile și rezultate urmărite. Închiderea unui instrument de intrare precum voucherul de inovare din cauza limitelor bugetare arată cât de ușor poate fi întreruptă legătura cu firmele chiar atunci când politica declarată urmărește extinderea ei. Legea nr. 144/2026; OUG nr. 8/2026; UEFISCDI – limitele bugetare ale voucherelor.
Pentru finanțator, raportarea ar trebui să continue dincolo de suma contractată. La infrastructuri contează utilizarea și accesul extern; la transfer, beneficiarii și condițiile exploatării; la firme, produsele, procesele și veniturile generate; la echipe, continuitatea și performanța. Rezultatele trebuie urmărite și după încheierea proiectelor, întrucât unele aplicații apar mai târziu. Un asemenea sistem ar permite să fie separate investițiile utile, proiectele care necesită sprijin suplimentar și structurile în care resursele nu produc activitatea asumată.
Cercetarea românească are rezultate care justifică susținerea publică și probleme care justifică schimbări de finanțare și organizare. Ultimul loc în inovarea europeană arată că performanțele existente nu au devenit o capacitate răspândită a economiei. Corectarea acestei situații presupune finanțarea consecventă a echipelor valoroase, reorganizarea structurilor slabe și construirea unor relații funcționale cu firmele și cu utilizatorii publici. Progresul se va vedea atunci când mai multe rezultate vor putea fi folosite, iar beneficiile lor vor depăși cercul organizațiilor care au primit finanțarea.