Programul Sănătate 2021–2027: ce s-a construit din 2007 și ce mai poate fi finanțat

Programul Sănătate 2021–2027: ce s-a construit din 2007 și ce mai poate fi finanțat

Analiză Construim Proiecte | 29 august 2026

În România, discuția despre sănătate se poartă adesea în două registre care nu se întâlnesc. În primul apar miliarde de euro, sute de proiecte și liste de echipamente. În al doilea apar programările greu de obținut, drumurile între spitale, investigațiile plătite în privat și pacienții care, deși contribuie la asigurările sociale de sănătate, nu găsesc întotdeauna serviciul de care au nevoie atunci când au nevoie de el.

Ambele imagini sunt reale. Fondurile europene au modernizat o parte importantă a infrastructurii medicale, dar nu au reparat singure un sistem fragmentat, subfinanțat istoric și orientat prea mult spre spitalizare. Tocmai de aceea Programul Sănătate 2021–2027 trebuie analizat nu doar prin valoarea contractelor, ci și prin ceea ce ajunge efectiv la pacient.

Ce au schimbat fondurile europene după aderarea României?

România nu a avut, în primele două perioade de programare de după aderare, un program operațional distinct dedicat exclusiv sănătății. Investițiile au fost împărțite între mai multe programe și tipuri de intervenții.

În perioada de programare 2007–2013, Programul Operațional Regional a finanțat în principal reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii sanitare județene și locale, inclusiv ambulatorii. Alte surse europene au susținut formarea personalului, proiecte de sănătate publică sau componente informatice. Au fost investiții necesare, dar dispersate și, în general, orientate spre clădiri existente.

În perioada 2014–2020, Programul Operațional Regional a continuat finanțarea ambulatoriilor, a unităților de primiri urgențe, a spitalelor județene și a altor structuri publice. Programul Operațional Infrastructură Mare a devenit relevant pentru sănătate mai ales în contextul pandemiei: infrastructură COVID-19, instalații de fluide medicale, capacități mobile și echipamente pentru gestionarea crizei sanitare.

Ca ordin de mărime, în septembrie 2022 MIPE anunța 380 de contracte pentru spitale mai sigure, cu o valoare totală de peste 1,1 miliarde de euro. Această cifră arată amploarea modernizării, dar nu înseamnă 380 de spitale noi. Un contract putea finanța o secție, un ambulatoriu, un UPU, instalații de oxigen, echipamente sau lucrări într-o clădire existentă.

Programul Sănătate 2021–2027 este prima construcție programatică amplă, multifond, dedicată domeniului. El reunește investiții din FEDR și intervenții din FSE+ pentru asistență medicală primară și comunitară, prevenție, oncologie, pacient critic, infrastructură spitalicească, cercetare, digitalizare, transplant, formarea personalului și, după modificările ulterioare, infrastructură medicală cu utilizare duală.

De ce apar două valori diferite pentru bugetul Programului?

La aprobarea din 2022, Programul Sănătate a fost prezentat cu un buget total de 5,88 miliarde de euro. Pagina curentă a MIPE, actualizată după revizuirile programului, indică o alocare totală de 3,60 miliarde de euro.

Cele două cifre nu trebuie amestecate. Prima descrie arhitectura financiară inițială; a doua este valoarea de referință comunicată în prezent de autoritatea de management. Pentru o cerere de finanțare contează întotdeauna versiunea în vigoare a programului, ghidul aplicabil și ultimul corrigendum, nu o prezentare publicată în 2022 sau 2023.

Câte spitale noi au fost, de fapt, construite?

Un răspuns numeric simplu ar fi înșelător. România nu publică un registru unic care să distingă riguros între spital nou, corp nou, extindere, secție modernizată și unitate doar dotată. În comunicarea publică, toate pot apărea sub eticheta de „investiție în spital”.

Ce se poate spune fără echivoc este că, până în august 2026, cele trei spitale regionale de urgență de la Iași, Cluj și Craiova nu sunt încă operaționale. Proiectele au fost pregătite în cadrul perioadei 2014–2020 și au fost etapizate în Programul Sănătate 2021–2027. La Cluj, contractul principal de lucrări a fost semnat la 12 mai 2026. Iași și Craiova sunt, de asemenea, proiecte de faza a II-a, nu spitale deja deschise pacienților.

Prin urmare, bilanțul corect al perioadei de după aderare nu este „România a construit zeci de spitale noi din fonduri europene”. Bilanțul este că sute de unități au primit reabilitări, extinderi, ambulatorii, UPU/CPU, instalații, echipamente și soluții digitale, în timp ce marile spitale noi au avansat mult mai lent decât nevoia publică.

Există și investiții care se apropie de final. Ministerul Sănătății anunța la 27 august 2026 că noua structură medicală de la Timișoara, care integrează Centrul de Arși și ATI, este finalizată și se află în recepție, iar investiția de la Târgu Mureș este realizată în proporție de 95%. Finanțarea europeană pentru dotarea celor două centre a fost majorată de la 25,18 milioane de euro la 185 de milioane de euro. Acestea sunt progrese concrete, dar operaționalizarea va depinde în continuare de echipamente, personal, circuite, mentenanță și contractarea serviciilor.

De ce investiția nu se vede întotdeauna în experiența pacientului?

Pentru că o clădire modernă nu furnizează singură servicii medicale. Este nevoie de personal suficient, finanțare pentru funcționare, consumabile, mentenanță, protocoale, trasee de trimitere și indicatori de performanță. Dacă una dintre aceste verigi lipsește, investiția există contabil, dar impactul ei rămâne parțial.

Datele recente explică diferența dintre proiecte și experiența cotidiană:

  • Eurostat arată că, în 2023, România a avut cea mai redusă cheltuială curentă pentru sănătate pe locuitor din Uniunea Europeană: sub 1.000 de euro, respectiv 1.776 PPS după ajustarea la diferențele de preț.
  • OECD arată că 11% din populație nu era acoperită de asigurarea de sănătate, iar plățile directe ale gospodăriilor reprezentau aproximativ 23% din cheltuielile pentru sănătate.
  • În 2023, 6% dintre persoanele care au avut nevoie de îngrijiri au declarat nevoi medicale nesatisfăcute din cauza costurilor, distanței sau timpului de așteptare.
  • Sistemul rămâne centrat pe spital: serviciile spitalicești absorb 44% din cheltuielile de sănătate, față de 39% media OECD, în timp ce asistența medicală primară primește 9%, față de 14% media OECD.
  • Cheltuiala pentru prevenție a fost de numai 12,2 euro pe locuitor în 2023, cea mai mică valoare raportată în Uniunea Europeană.

Aceste date explică de ce plata contribuției de asigurări sociale de sănătate nu se traduce automat în acces rapid, oriunde și pentru orice serviciu. CASS finanțează un sistem colectiv și un pachet reglementat de servicii; nu este un cont individual din care fiecare contribuabil își recuperează exact contribuția. Când oferta publică este insuficientă, când programarea este îndepărtată sau serviciul nu este disponibil local, pacientul ajunge să plătească investigația ori consultația în privat.

Banii se duc pe salarii? Răspunsul corect este mai nuanțat

Nu este corect să spunem că toate contribuțiile la sănătate sunt consumate de salarii. FNUASS plătește servicii medicale, medicamente, dispozitive și alte componente ale pachetului de bază. În același timp, presiunea cheltuielilor de personal asupra spitalelor este reală.

Curtea de Conturi a constatat că, în unitățile sanitare analizate, cheltuielile de personal au reprezentat în medie 62% din totalul cheltuielilor. Când cea mai mare parte a bugetului curent este necesară pentru salarii și funcționare, spațiul pentru reparații capitale, echipamente, mentenanță și reorganizarea serviciilor rămâne redus. În acest context, fondurile europene au devenit una dintre puținele surse consistente pentru investiții pe care bugetele curente nu le pot susține.

Aceasta este însă și limita lor: Uniunea Europeană poate finanța construcția sau echiparea unei capacități, dar nu poate garanta că unitatea va avea permanent specialiști, materiale, program extins și management performant. Sustenabilitatea după finalizarea proiectului este o obligație reală, nu o anexă formală.

Din ce perioadă provin proiectele etapizate?

Formularea corectă este „operațiuni etapizate din perioada de programare 2014–2020”, continuate în Programul Sănătate 2021–2027.

Din Programul Operațional Regional 2014–2020 provin, între altele:

  • proiecte pentru ambulatorii publice;
  • investiții în unități și compartimente de primiri urgențe;
  • faza I a celor trei spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova;
  • unele investiții teritoriale, inclusiv proiecte din ITI Delta Dunării.

Din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020 provin:

  • investiții în instalațiile de fluide medicale și în structurile mari consumatoare de energie ale spitalelor;
  • infrastructură și dotări pentru gestionarea crizei COVID-19;
  • capabilități medicale mobile, formațiuni de diagnostic și tratament și containere de logistică medicală.

Etapizarea nu înseamnă o nouă investiție și nici o dublă finanțare. Înseamnă împărțirea proiectului în faze distincte, cu cheltuieli și rezultate delimitate, astfel încât partea nefinalizată la 31 decembrie 2023 să poată continua din alocarea 2021–2027.

Și da: Programul Sănătate a preluat proiecte din PNRR

Aceasta este o categorie diferită de proiectele etapizate din POR și POIM. PNRR are un calendar mult mai scurt, legat de finalizarea mecanismului european de redresare în 2026. Pentru investițiile spitalicești care nu puteau fi încheiate în acest termen, autoritățile au creat linii de continuare în Programul Sănătate, unde perioada de implementare este mai lungă.

Sunt active trei trasee importante:

  • PS/874 – continuarea investițiilor în infrastructura unor unități sanitare publice preluate din PNRR;
  • PS/879 – continuarea investițiilor în unități sanitare publice cu utilizare duală, inclusiv infrastructură medicală militară, preluate din PNRR;
  • apelul dedicat continuării investițiilor în infrastructura de sănătate din Regiunea Sud-Est, sprijinite inițial prin PNRR.

Aceste apeluri nu sunt oportunități generale pentru orice spital. Ele sunt necompetitive sau dedicate și se adresează proiectelor și beneficiarilor nominalizați în ghiduri. Transferul schimbă sursa de finanțare pentru partea rămasă, nu resetează proiectul și nu permite decontarea aceleiași cheltuieli de două ori.

Unde este Programul în august 2026?

Tabloul de monitorizare al MIPE, actualizat la 27 august 2026, indică 463 de proiecte, o valoare totală contractată de 28,44 miliarde de lei și plăți validate de 2,739 miliarde de lei.

Contractarea și plata nu sunt același lucru. Valoarea contractelor arată angajamentul financiar, iar plățile validate arată doar o parte din execuția efectivă. Raportul dintre cele două nu trebuie prezentat mecanic drept „rată de absorbție”, deoarece indicatorii pot avea baze și momente de raportare diferite. Totuși, diferența arată clar că următoarea problemă a Programului nu mai este doar lansarea apelurilor, ci transformarea contractelor în lucrări finalizate, echipamente instalate și servicii funcționale.

Ce oportunități sunt încă deschise?

La 29 august 2026, principalele ferestre de finanțare care mai necesitau atenție erau următoarele:

  • PS/1089 – formarea și actualizarea competențelor personalului medical și nemedical pentru utilizarea tehnologiilor STEP în sănătate; termen: 31 august 2026, ora 17:00; alocare totală: 86.436.608 euro.
  • PS/959 – investiții în infrastructura cabinetelor medicilor de familie localizate în cele patru teritorii ITI; termenul curent indicat de pagina oficială: 30 septembrie 2026, ora 17:00.
  • PS/962 – finanțarea costurilor operaționale pentru creșterea capacității de furnizare a serviciilor preventive în centrele comunitare integrate realizate prin PNRR; termen: 30 septembrie 2026, ora 17:00.
  • PS/956 – investiții în centrele de transfuzie sanguină desemnate coordonator regional și în centrele județene de transfuzie; termen: 30 septembrie 2026, ora 17:00.
  • PS/652 și PS/653 – investiții în centre regionale de genetică medicală și centre de expertiză pentru boli rare; pagina apelurilor a fost actualizată din nou la 27 august 2026, astfel încât ultimul corrigendum și data din MySMIS trebuie verificate înainte de pregătirea dosarului.
  • PS/900 – reabilitarea, modernizarea și dotarea cabinetelor medicale și stomatologice din unitățile de învățământ publice; termen actualizat: 16 noiembrie 2026, ora 17:00.
  • PS/874 și PS/879 – continuarea proiectelor spitalicești și a infrastructurii cu utilizare duală preluate din PNRR; termen: 21 decembrie 2026, ora 17:00. Eligibilitatea este limitată la beneficiarii și proiectele nominalizate.
  • Continuarea investițiilor PNRR din Regiunea Sud-Est – depunere până la 21 decembrie 2026, ora 17:00, pentru proiectele indicate în ghid.

În pregătire rămân și alte intervenții. Ghidul pentru creșterea capacității de furnizare a serviciilor de sănătatea reproducerii, cu accent pe cabinetele de planificare familială reabilitate și dotate prin PNRR, a fost în consultare până la 24 august 2026. Majorarea la 185 de milioane de euro a finanțării pentru dotarea centrelor de mari arși trebuie, de asemenea, urmărită prin documentele formale ale apelului, nu doar prin comunicatul de presă.

Ce trebuie verificat înainte de pregătirea unui proiect?

Un apel deschis nu înseamnă automat o oportunitate accesibilă oricărui solicitant. Înainte de a aloca timp și bani documentației trebuie verificate cel puțin:

  • dacă apelul este competitiv, necompetitiv sau dedicat unei liste închise de beneficiari;
  • forma juridică și competența solicitantului asupra serviciului medical finanțat;
  • drepturile asupra imobilului și perioada pentru care trebuie menținute;
  • autorizarea sanitară, circuitele medicale și necesitatea avizelor;
  • capacitatea de a asigura personalul, funcționarea și mentenanța după finalizarea investiției;
  • corelarea cu masterplanurile regionale, strategiile de sănătate și rețeaua de servicii;
  • delimitarea cheltuielilor față de PNRR, POR, POIM sau alte surse, pentru evitarea dublei finanțări;
  • ultimul corrigendum și data efectivă de închidere din MySMIS2021.

Concluzie: fondurile pot construi capacitate, dar nu pot înlocui guvernanța

De la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile europene au făcut posibile investiții care, în multe spitale și ambulatorii, nu ar fi putut fi finanțate din bugetele curente: clădiri reabilitate, corpuri noi, UPU, instalații de oxigen, laboratoare, imagistică, echipamente pentru pacientul critic, digitalizare, screening și formarea personalului.

Dar rezultatul final nu se măsoară în numărul de contracte, de paturi sau de aparate cumpărate. Se măsoară în timpul până la diagnostic, distanța parcursă de pacient, continuitatea tratamentului, numărul serviciilor efectiv furnizate și reducerea plăților suportate direct de familie.

Programul Sănătate este una dintre cele mai importante șanse de investiții pentru sistemul medical românesc. Nu este însă un substitut pentru finanțarea curentă adecvată, management, personal, prevenție și răspundere publică. Dacă aceste componente nu sunt tratate împreună, România poate avea infrastructură europeană într-un sistem care continuă să trimită pacientul de la public la privat.

Surse oficiale consultate, actualizate la 29 august 2026

Pentru verificarea eligibilității și pregătirea unui proiect în cadrul Programului Sănătate ne puteți contacta la 0722 337 636 – telefon/WhatsApp sau la office@construimproiecte.ro.

Articol publicat inițial pe LinkedIn.