În discuțiile despre fonduri europene, ITI este prezentat uneori ca un program de finanțare. Tehnic, nu este un program și nici un apel. Investiția Teritorială Integrată este un mecanism prin care nevoile unui teritoriu sunt abordate pe baza unei singure strategii, folosind intervenții care pot fi finanțate din mai multe programe, priorități sau fonduri.
Ideea de la care pornește mecanismul este simplă: problemele reale ale unui teritoriu nu sunt împărțite după structura programelor europene. O zonă poate avea simultan nevoie de drumuri, apă și canalizare, servicii publice, școli, acces la sănătate, sprijin pentru mediul de afaceri, protecția mediului, turism și digitalizare. Dacă fiecare investiție este pregătită separat, fără o logică teritorială comună, putem obține proiecte eligibile, dar nu neapărat dezvoltare coerentă.
Ce este, de fapt, un ITI?
Regulamentul (UE) 2021/1060 tratează ITI ca pe una dintre formele de dezvoltare teritorială integrată. Strategia teritorială trebuie să indice cel puțin:
- teritoriul vizat;
- nevoile de dezvoltare și potențialul zonei;
- abordarea integrată prin care aceste nevoi vor fi tratate;
- modul de implicare a partenerilor relevanți în elaborare și implementare.
Organismele teritoriale trebuie să selecteze operațiunile sau să fie implicate în selecția lor, în limitele stabilite de cadrul programatic. Un ITI poate primi sprijin din unul sau mai multe fonduri, din mai multe programe ori din mai multe priorități ale aceluiași program.
În limbaj practic, avem următorul traseu:
- Este definit un teritoriu cu probleme și oportunități comune.
- Se elaborează o strategie teritorială integrată și un portofoliu de intervenții.
- Se stabilește structura de guvernanță, de regulă printr-o asociație de dezvoltare intercomunitară.
- Autoritățile de management stabilesc programele, prioritățile, alocările și apelurile prin care pot fi finanțate operațiunile.
- Beneficiarii depun proiectele în cadrul apelurilor concrete și sunt evaluați potrivit ghidurilor aplicabile.
- Proiectele aprobate trebuie urmărite împreună, nu doar individual, pentru a vedea dacă produc rezultatele asumate prin strategie.
Ce nu este un ITI
ITI nu este o sursă autonomă de bani și nu înlocuiește programele de finanțare. O localitate inclusă într-un teritoriu ITI nu primește automat fonduri, iar simpla includere a unui proiect într-o strategie nu echivalează cu aprobarea finanțării.
Asociația constituită pentru implementarea ITI nu acordă, prin simpla sa existență, grantul și nu poate înlocui autoritatea de management. Rolul concret al asociației depinde de arhitectura stabilită: pregătește sau actualizează strategia, coordonează portofoliul, sprijină promotorii de proiecte, urmărește corelarea intervențiilor și poate participa la selecția operațiunilor în condițiile delegate ori stabilite prin program.
Eligibilitatea reală se verifică întotdeauna în apelul de proiecte. Trebuie analizate ghidul solicitantului, solicitantul eligibil, activitățile, amplasamentul, cheltuielile, ajutorul de stat, contribuția proprie, indicatorii, documentele de maturitate și regulile de selecție.
Ce înseamnă „integrat” și de ce contează
O strategie nu devine integrată doar pentru că adună multe idei de proiecte. Intervențiile trebuie să răspundă aceleiași analize de nevoi și să se susțină reciproc.
De exemplu, o zonă cu potențial turistic nu se dezvoltă numai prin modernizarea unui drum. Investiția în acces trebuie corelată cu utilitățile, protejarea patrimoniului natural și cultural, serviciile pentru vizitatori, competențele forței de muncă, activitatea antreprenorială și capacitatea administrației de a gestiona fluxurile și întreținerea. Într-un teritoriu afectat de restructurare economică, reconversia profesională are efect limitat dacă nu există spații pentru investiții, mobilitate, servicii publice și o ofertă economică reală.
Integrarea trebuie să existe în trei locuri: în analiza de nevoi, în portofoliul de proiecte și în calendarul implementării. Dacă proiectele dependente unele de altele sunt lansate la ani distanță sau sunt administrate fără coordonare, strategia rămâne integrată doar pe hârtie.
ITI, GAL, programe regionale și Tranziție Justă: nu sunt același lucru
Un apel dintr-un program regional finanțează investiții potrivit obiectivelor și regulilor programului respectiv. Un ITI poate utiliza un asemenea apel, inclusiv printr-o alocare dedicată sau prin condiții teritoriale specifice, dar adaugă logica unei strategii care reunește intervenții din mai multe domenii.
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, cunoscută frecvent prin GAL sau CLLD, este un alt instrument teritorial. Ea pune accent pe decizia locală și pe strategiile construite de parteneriate locale. Poate avea o scară și o arhitectură diferite de ITI, chiar dacă ambele pornesc de la nevoile unui teritoriu.
Programul Tranziție Justă urmărește efectele sociale, economice și de mediu ale tranziției către neutralitatea climatică în teritoriile eligibile. Un teritoriu poate fi vizat de Tranziția Justă și, separat, de un mecanism ITI, dar cele două noțiuni nu trebuie confundate. Fiecare proiect trebuie încadrat în instrumentul, programul și apelul care îl finanțează efectiv.
Experiența României: Delta Dunării, primul test major
În perioada 2014–2020, România a utilizat mecanismul ITI în Delta Dunării. A fost un exercițiu dificil, pentru că a presupus coordonarea unor investiții finanțate prin programe diferite într-un teritoriu cu probleme de accesibilitate, servicii publice, protecția mediului și dezvoltare economică.
Potrivit datelor comunicate de ADI ITI Delta Dunării în 2026, mecanismul a mobilizat aproximativ 1,4 miliarde de euro și a susținut peste 1.500 de proiecte începând din 2016. Au fost raportate investiții în drumuri, apă și canalizare, sănătate, transport, economie verde și alte servicii. Aceste cifre descriu portofoliul comunicat de asociație; evaluarea impactului trebuie să distingă între sumele alocate, contractate, plătite, proiectele finalizate și schimbările efective produse în teritoriu.
Experiența Deltei a arătat atât utilitatea mecanismului, cât și dificultățile lui. Coordonarea mai multor programe este lentă, calendarele apelurilor nu se aliniază întotdeauna, proiectele au grade diferite de maturitate, iar rezultatul unei intervenții poate depinde de finalizarea alteia. Absorbția financiară este importantă, dar nu poate fi singurul criteriu de evaluare. Întrebarea corectă este dacă portofoliul finanțat a redus problemele identificate în strategie.
Cum este organizată România în perioada 2021–2027
Acordul de parteneriat 2021–2027, aprobat în 2022, a prevăzut patru teritorii pentru utilizarea mecanismului ITI:
- Delta Dunării;
- Valea Jiului;
- Țara Făgărașului;
- zona Munților Apuseni – Moții, Țara de Piatră.
Pentru aceste teritorii există cea mai clară legătură între Acordul de parteneriat, strategiile teritoriale și arhitectura programelor 2021–2027. În practică, trebuie verificat separat, pentru fiecare teritoriu, ce apeluri au fost lansate, ce alocări sunt rezervate, ce beneficiari pot aplica și în ce stadiu se află portofoliul.
Între timp, cadrul național a fost extins. Forma consolidată a OUG nr. 60/2020 enumeră în prezent 17 zone pentru care se aplică ITI:
- Munții Apuseni – Moții, Țara de Piatră;
- Harghita–Covasna;
- Ernei–Gornești;
- Țara Făgărașului;
- zona Munților Făgăraș;
- Țara de Sus;
- Delta Dunării;
- Ținutul Buzăului;
- Valea Jiului;
- Ier–Barcău;
- Munții Rodnei;
- Țara Silvaniei;
- Munții Maramureșului;
- Banatul Montan;
- Țara Vrancei;
- Sebeș–Vințu de Jos;
- Ținutul Siretului.
Această extindere trebuie interpretată corect. Recunoașterea unei zone în legislația națională nu înseamnă automat că există deja o alocare europeană dedicată, un apel deschis sau aceleași condiții de funcționare ca pentru cele patru teritorii prevăzute inițial în Acordul de parteneriat.
Pentru fiecare zonă trebuie verificate distinct:
- existența și stadiul strategiei teritoriale integrate;
- aprobarea și actualizarea strategiei;
- sursele de finanțare asumate prin programe;
- alocările efective și eventualele rezervări teritoriale;
- rolul atribuit structurii teritoriale;
- apelurile deschise sau programate;
- procedura de includere și prioritizare a proiectelor;
- indicatorii și mecanismul de monitorizare.
Cum stă România în 2026
România nu mai este la etapa în care ITI reprezintă doar experimentul Deltei Dunării. Există experiență acumulată, un cadru legal extins, structuri teritoriale organizate și un Comitet de coordonare pentru investițiile teritoriale integrate, constituit la nivel național în 2023. În 2026, unele teritorii au deja apeluri dedicate sau restricționate teritorial, iar cooperarea dintre asociațiile ITI a devenit mai vizibilă.
Totuși, maturitatea celor 17 zone este inegală. Cele patru teritorii prevăzute în Acordul de parteneriat au o bază programatică mai clară. Pentru celelalte, includerea în OUG nr. 60/2020 trebuie urmată de strategie, negocierea finanțării, corelarea cu programele și operaționalizarea apelurilor. Între recunoașterea juridică și finanțarea efectivă poate exista o distanță considerabilă.
România are nevoie și de o imagine publică, unitară și actualizată a mecanismului: pentru fiecare ITI să fie vizibile strategia aprobată, alocările, programele contributoare, calendarul apelurilor, proiectele selectate, contractele, plățile, indicatorii și rezultatele teritoriale. Fără o asemenea evidență, este dificil de separat progresul real de simpla multiplicare a structurilor și a listelor de proiecte.
Disparitățile teritoriale justifică folosirea instrumentului. Raportul de țară pentru România din 2026 arată, de exemplu, că productivitatea muncii aferentă anului 2022 era de aproximativ 130% din media Uniunii Europene în regiunea capitalei și de circa 40% în Nord-Est. Acesta nu este un indicator de performanță ITI, dar arată cât de diferite sunt punctele de plecare ale teritoriilor și de ce soluțiile uniforme au limite.
O evaluare privind funcționarea mecanismelor abordării teritoriale integrate în România a început în martie 2026, în cadrul evaluării Acordului de parteneriat. Până la publicarea rezultatelor, este prematur să afirmăm că extinderea actuală a rezolvat problemele de coordonare observate anterior.
Unde sunt punctele forte
România are câteva avantaje clare:
- experiența administrativă și instituțională acumulată prin Delta Dunării;
- posibilitatea de a corela investiții din mai multe programe și sectoare;
- structuri teritoriale care pot construi portofolii și pot sprijini maturizarea proiectelor;
- un cadru național de coordonare;
- posibilitatea de a trata diferențiat teritorii care nu pot fi ajutate suficient prin apeluri generale.
Unde rămân riscurile
Principalul risc este ca ITI să fie tratat ca o etichetă care rezervă bani pentru un teritoriu, fără coordonare reală între proiecte. Un alt risc apare atunci când strategia conține o listă foarte mare de intenții, dar fără prioritizare, surse de finanțare, responsabilități și termene realiste.
Mai există riscul ca:
- apelurile necesare să fie lansate în calendare incompatibile;
- investițiile de bază să întârzie și să blocheze proiectele dependente;
- capacitatea administrativă să varieze mult între localități;
- proiectele să fie selectate individual, fără măsurarea contribuției lor la rezultatul teritorial;
- indicatorii să urmărească mai ales cheltuirea banilor, nu schimbarea produsă;
- aceeași nevoie sau cheltuială să fie acoperită necorespunzător din surse diferite, cu risc de suprapunere ori dublă finanțare.
Ce trebuie să verifice un solicitant înainte de a pregăti proiectul
Pentru o primărie, un IMM, un ONG, o unitate de învățământ, o instituție medicală sau un alt potențial beneficiar, afirmația „suntem în ITI” nu este suficientă. Analiza trebuie să răspundă concret la următoarele întrebări:
- Localitatea și amplasamentul sunt incluse exact în teritoriul eligibil?
- Proiectul răspunde unei priorități și unei măsuri din strategia teritorială actuală?
- Este necesară includerea în portofoliul strategiei sau o formă de avizare din partea structurii ITI?
- Există un apel deschis sau programat care acceptă solicitantul și investiția?
- Apelul are o alocare dedicată teritoriului, o rezervare sau doar un criteriu de prioritizare?
- Care este contribuția proprie și ce reguli de ajutor de stat ori de minimis se aplică?
- Sunt eligibile activitățile, echipamentele, lucrările și costurile propuse?
- Ce documente de proprietate, urbanism, mediu, avize și studii trebuie pregătite?
- Ce indicatori trebuie asumați și cum vor fi menținuți după finalizare?
- Cum se corelează proiectul cu celelalte investiții din teritoriu și cum este evitată dubla finanțare?
Pregătirea trebuie începută înainte de deschiderea apelului, dar cheltuielile și angajamentele nu trebuie asumate fără verificarea regulilor aplicabile. În special pentru proiectele cu lucrări, perioada dintre apariția apelului și depunere este rareori suficientă pentru clarificarea proprietății, documentației tehnice, avizelor, bugetului și hotărârilor necesare.
Ce ar trebui să se schimbe în următorii ani
Extinderea ITI poate fi utilă numai dacă este însoțită de disciplină de programare. Fiecare teritoriu are nevoie de un număr gestionabil de priorități, proiecte mature, surse de finanțare identificate, calendare corelate și indicatori care măsoară rezultatul la nivel teritorial.
România ar trebui să urmărească separat trei lucruri: viteza financiară, realizarea proiectelor și efectul lor cumulat asupra teritoriului. Un mecanism ITI poate avea contracte multe și absorbție bună, dar să rămână slab integrat. Poate avea și proiecte valoroase, dar lansate într-o ordine care le reduce efectul. Succesul nu se măsoară prin numărul de zone înscrise în lege, ci prin capacitatea de a transforma strategiile în portofolii coerente și funcționale.
Pentru organizațiile interesate, momentul potrivit pentru analiză este înainte de lansarea apelului. Trebuie verificate încadrarea teritorială, legătura cu strategia, maturitatea investiției, programul de finanțare și obligațiile care vor reveni beneficiarului. ITI poate crea acces la oportunități adaptate teritoriului, dar nu elimină regulile de eligibilitate, evaluare, implementare, achiziții, raportare și audit.
Construim Proiecte oferă analiză preliminară pentru identificarea finanțării, verificarea eligibilității, pregătirea și depunerea proiectelor, precum și sprijin în implementare și audit financiar.
Telefon/WhatsApp: 0722 337 636
Surse oficiale și documente de referință:
Regulamentul (UE) 2021/1060, articolele 28–30:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32021R1060
Acordul de parteneriat cu România 2021–2027:
https://commission.europa.eu/publications/partnership-agreement-romania-2021-2027_en
OUG nr. 60/2020, forma consolidată:
https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G0N6SUFJ5XDDV91NY1E8ZI7X08A
Decizia nr. 118/2023 privind Comitetul de coordonare pentru ITI:
https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G2LOVH7E8SJJ5Q3S6ROJU4ME6HL
Raportul de țară pentru România 2026:
Articol publicat inițial pe LinkedIn.