Indiferent dacă salariile și contribuțiile sociale reprezintă cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile europene sau naționale, crearea de noi locuri de muncă reprezintă unul dintre cele mai importante obiective urmărite de către finanțator. Prin urmare, prognoza salariilor trebuie să fie tratată cu atenție sporită în cadrul planurilor de afaceri, acest aspect determinând nu doar punctajul proiectului, ci și obligațiile pe care antreprenorii vor fi obligați să le respecte în perioada de monitorizare.

Crearea de noi locuri de muncă reprezintă un obiectiv important în cadrul proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor nerambursabile, indiferent dacă este vorba de linii de finanțare europeană sau națională. Prin urmare, capitolul privind resursele umane implicate în cadrul proiectului este unul dintre cele mai importante secțiuni ale oricărui plan de afaceri.

Nu toate programele de finanțare acordă sprijin financiar pentru plata salariilor și a contribuțiilor sociale, însă în toate cazurile crearea și menținerea locurilor de muncă se va urmări de către finanțator pentru întreaga perioadă de monitorizare a investiției.

Printre cele mai importante programe care asigură decontarea cheltuielilor cu salariile și contribuțiile sociale se regăsesc:

  • programul Start-up Nation;
  • Programul Național de Dezvoltare Rurală – submăsura 6.1 Instalarea tinerilor fermieri;
  • Programul Național de Dezvoltare Rurală – submăsura 6.2 Înființarea activităților non-agricole în spațiul rural.

Cu toate acestea, cele mai importante programe de finanțare nu acordă decontarea cheltuielilor cu salariile:

  • Programul Operațional Regional – măsurile 2.1.A destinată microîntreprinderilor și 2.2 destinată întreprinderilor mici și mijlocii;
  • Programul Național de Dezvoltare Rurală – măsurile 4.1 destinată dezvoltării exploatațiilor agricole sau 6.4 destinată dezvoltării afacerilor non-agricole în spațiul rural.

Totuși, crearea de noi locuri de muncă este urmărită în cadrul tuturor acestor programe de finanțare, iar mai jos vom detalia modalitatea corectă de realizare a prognozei salariilor și a contribuțiilor sociale:

1. Stabilirea numărului de locuri de muncă ce vor fi create

Deși numărul locurilor de muncă ce vor fi create este unul dintre cele mai importante criterii de departajare a proiectelor, acestea vor trebui, de asemenea, să fie menținute și în perioada de monitorizare a investiției. Tocmai de aceea, numărul de noi locuri de muncă trebuie să fie corelate cu fluxul tehnologic, cu volumul preconizat al vânzărilor și capacitatea firmei de a asigura menținerea lor pentru o perioadă de la trei la cinci ani de zile.

Mai mult, în cadrul tuturor proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile sunt luate în considerare pentru acordarea punctajului suplimentar doar locurile de muncă ce vor fi create pentru o normă întreagă de opt ore pe zi.

2. Stabilirea funcțiilor ce vor fi create

La fel ca și numărul locurilor de muncă, alegerea funcțiilor ce vor fi efectiv create este extrem de importantă. Acestea trebuie să fie în strânsă legătură cu activitatea ce se va desfășura în urma implementării proiectului. De asemenea, se pune accent pe crearea unor locuri de muncă direct productive, în detrimentul celor indirect productive.

Pentru fiecare funcție creată în cadrul proiectului se va menționa codul COR corespunzător și se vor enumera principalele atribuții și responsabilități care decurg din fișa postului.

3. Crearea de locuri de muncă pentru anumite categorii sociale

Cel mai bun exemplu în acest caz este programul Start-up Nation. Nu doar numărul locurilor de muncă este punctat suplimentar, ci și crearea acestora pentru anumite categorii sociale:

  • absolvenții după o anumită dată, spre exemplu după data de 1 ianuarie 2013;
  • șomerii înregistrați la data angajării;
  • persoanele din categorii defavorizate, așa cum ar fi, spre expemplu, un adult care creste singur unul sau mai multi copii sau apartine unei minoritati etnice.

Atunci când aceste locuri de muncă vor fi asumate în cadrul proiectului, îndeplinirea obligației se va verifica pentru întreaga perioadă de monitorizare a investiției.

4. Stabilirea salariului de încadrare

În mod evident, fiind vorba de crearea unor locuri de muncă pentru o normă întreagă de opt ore pe zi, salariul minim ce trebuie respectat este salariul minim brut pe economie, respectiv 1.900 de lei.

Cazurile în care se impune și un prag maxim sunt cele întâlnite în cadrul programelor de finanțare care acordă decontarea salariilor și contribuțiilor sociale. Spre exemplu, în anul 2017, programul Start-up Nation a acceptat decontarea salariilor doar până la pragul salariului mediu brut pe economie, respectiv 3.133 de lei.

În cadrul aceluiași program de finanțare, respectiv Start-up Nation, beneficiarii care au solicitat decontarea salariilor și a contribuțiilor sociale pentru un anumit prag salarial au fost obligați să mențină aceleași salarii pentru o perioadă de doi ani după finalizarea implementării proiectului.

5. Estimarea contribuțiilor sociale datorate de angajat

După ce a fost stabilit nivelul salariului brut ce va fi luat în calcul în cadrul prognozelor economice, va trebui determinat salariul net pe care angajații îl vor încasa. Determinarea salariului net se va realiza prin scăderea din salariul brut a următoarelor contribuții sociale:

  • contribuția socială pentru sănătate (CASS) în procent de 10% din valoarea salariului brut;
  • contribuția socială pentru pensii (CAS) în procent de 25% din valoarea salariului brut pentru condiții normale de muncă.

De asemenea, se poate ține cont de o deducere personală pe care angajatul are dreptul, conform legii, să o solicite în funcție de situația personală (numărul de persoane în întreținere). Totuși, pentru că în cadrul unui proiect nu se vor cunoaște aceste amănunte, deducerea personală nu va fi luată în considerare.

De asemenea, pentru a determina salariul net vom aplica impozitul pe veniturile salariale în procent de 10% din valoarea salariului brut minus cele două contribuții sociale amintite mai sus.

Deși contribuțiile sociale pentru pensii și sănătate au fost trecute în sarcina exclusivă a angajaților, calculul, reținerea și plata lor la bugetul de stat rămâne în continuare obligația angajatorului. Același lucru este valabil și în cazul impozitului pe veniturile salariale.

6. Estimarea costului total cu forța de muncă

Costul total cu forța de muncă pe care un angajator îl va plăti este format din salariul brut și contribuția asiguratorie pentru muncă, o taxă salarială nou introdusă începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Contribuția asiguratorie pentru muncă este calculată ca un procent de 2,25% din valoarea salariului brut stabilit la punctul 4.

Costul total cu forța de muncă reprezintă suma pe care o vom lua în calcul în cadrul prognozelor economice și însumează atât salariul net, cât și contribuțiile sociale datorate de angajat și angajator, dar și impozitul pe veniturile salariale pe care angajatul trebuie să le rețină la sursă și să le plătească lunar la stat.

Pentru exemplificarea modului în care prognoza salariilor se realizează în cadrul unui proiect poți descărca un calculator de mai jos. Introdu valori doar în celulele gri din tabel și estimează salariul net, contribuțiile sociale, precum și valoarea impozitului pe veniturile salariale.

În cazul în care ai întrebări suplimentare, te rugăm să lași un comentariu la finalul articolului sau să ne contactezi prin intermediul paginii de contact.

PROGNOZA SALARIILOR

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Intră în comunitatea Construim Proiecte.ro

Vei primi pe email informatii GRATUITE, utile pentru cresterea afacerii tale.

Felicitări pentru înscriere!