Prognoza cheltuielilor reprezintă o componentă foarte importantă a unui plan de afaceri, indiferent care este sursa sa de finanțare. 

În cadrul capitolului privind prognoza cheltuielilor se detaliază ipotezele care au stat la baza realizării previzionării, pentru o mai bună înțelegere de către persoanele care analizează planul de afaceri:

  • modul în care a fost estimată fiecare categorie de cheltuială;
  • corelarea informațiilor privind prognoza cheltuielilor cu cele menționate în celelalte secțiuni ale studiului;
  • corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacității de producție și precontracte / contracte de vânzare – cumpărare încheiate sau în curs de a fi încheiate;
  • orice alte informații care au stat la baza previzionării sau influențează prognoza cheltuielilor;

Pentru a realiza prognoza cheltuielilor vor vor detalia și cheltuielile aferente altor tipuri de activități decât cea la care se referă proiectul (în cazul în care solicitantul desfășoară și alte activități decât cea pentru care se solicită finanțare).

În cadrul planului de afaceri, prognoza cheltuielilor va cuprinde următoarele tipuri de cheltuieli:

  • cheltuieli cu personalul;
  • cheltuieli materii prime şi materiale;
  • cheltuieli cu utilitățile;
  • cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți;
  • impozite şi taxe;
  • amortizări;
  • alte cheltuieli de exploatare.

1. Prognoza cheltuielilor cu personalul

Prognoza cheltuielilor cu personalul va însuma cheltuielile cu salariile și contribuțiile sociale pentru angajații din cadrul societății. Vor fi luați în considerare atât personalul ce lucrează în cadrul societății în baza unor contracte de muncă cu timp parțial, cât și personalul cu normă întreagă de muncă.

Trebuie remarcat faptul că, în urma selectării proiectului și apoi a semnării contractului de finanțare, societatea se obligă să creeze doar locuri de muncă pe perioadă nedeterminată și cu normă întreagă.

Lansarea unei afaceri noi, extinderea și modernizarea unei afaceri existente generează noi locuri de muncă, astfel că toate aceste cheltuieli cu personalul se vor lua în calcul în cadrul prognozelor economice efectuate.

Salariul de încadrare trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe economie, respectiv 1.900 de lei începând cu data de 1 ianuarie 2018, însă nu există o limită superioară impusă prin ghidul solicitantului. Astfel, salariile acordate vor fi stabilite prin intermediul unor negocieri între angajator și angajat, prin raportare la salariile existente în ramura economică respectivă și în zona geografică în care activitatea se desfășoară.

În cadrul unor programe de finanțare, așa cum este cazul programului Start-up Nation 2018, salariile și contribuțiile sociale sunt eligibile și pot fi decontate prin intermediul finanțării nerambursabile pe o durată de cel mult 12 luni de la semnarea acordului de finanțare. Totuși, dacă se solicită decontarea acestor cheltuieli, societatea va fi obligată să păstreze, pentru o durată de cel puțin doi ani de zile, același salariu brut pe care l-a achitat angajaților în perioada în care această cheltuială a fost subvenționată prin intermediul proiectului.

Pentru a realiza prognoza cheltuielilor cu personalul se vor stabili și se vor calcula:

  • denumirea funcțiilor ce vor fi create, în funcție de specificul și volumul activității desfășurate;
  • numărul de posturi cu normă întreagă pentru personalul ce va fi creat prin implementarea proiectului și care va fi păstrat în întreaga perioadă de monitorizare;
  • salariul brut de încadrare. Cu această ocazie, se va calcula salariul net și contribuțiile sociale datorate de angajat și angajator.

Contribuțiile sociale datorate de angajat sunt, începând cu 1 ianuarie 2018, următoarele:

  • contribuția socială pentru pensii (CAS);
  • contribuția socială pentru sănătate (CASS);

Angajatorul datorează, de la începutul acestui an, doar contribuția asiguratorie pentru muncă ce va îngloba contribuția la șomaj, contribuția pentru concedii medicale, contribuția pentru riscuri profesionale și contribuția pentru creanțe salariale.

2. Prognoza cheltuielilor cu materii prime şi materiale

Prognoza cheltuielilor cu materiile prime și materiale se va realiza pentru fiecare produs sau serviciu oferit de către societate.

În cazul produselor este necesară detalierea tuturor materiilor prime și a materialelor, cu consumurile specifice pentru unitatea de produs finit, ținând cont, în plus, de pierderile tehnologice.

Prețurile de achiziție a materiilor prime vor fi estimate pe baza unei analize de piață.

Informațiile privind consumurile de materii prime și materiale vor fi obținute din următoarele surse:

  • inginer tehnolog;
  • fișele tehnice ale utilajelor.

3. Prognoza cheltuielilor cu utilitățile

La fel ca și în cazul cheltuielilor cu materiile prime, prognoza cheltuielilor cu utilitățile va fi realizată prin raportarea la o singură unitate de produs finit.

Consumurile unitare vor fi estimate prin raportarea consumurilor specifice ale utilajelor la productivitatea acestora.

Se vor estima următoarele tipuri de utilități:

  • energia electrică;
  • combustibilul;
  • apa rece;
  • canalizarea.

Aceste informații vor fi solicitate inginerului tehnolog și se pot prelua, de asemenea, din fișele tehnice ale utilajelor.

4. Prognoza cheltuielilor cu terții

Prognoza cheltuielilor cu terții se referă la toate serviciile și lucrările de care societatea are nevoie pentru a-și desfășura propria activitate, dar nu le poate asigura printr-un efort intern, astfel că le achiziționează de la alte firme specializate.

Din punct de vedere contabil, cheltuielile cu serviciile executate de terți cuprind:

  • întreținerea și reparațiile pentru utilajele și echipamentele societății;
  • redevențe, locații de gestiune și chirii. În cazul în care societatea nu deține în proprietate și nu își propune construcția unei clădiri prin proiect, atunci se vor estima cheltuielile cu chiria pentru spațiul de producție, spațiul administrativ, anexele utilizate, etc;
  • cheltuieli cu primele de asigurare vor cuprinde primele de asigurare pentru activele corporale achiziționate prin intermediul proiectului, dar și pentru cele existente în patrimoniul companiei;
  • studii și cercetări;
  • cheltuieli cu colaboratorii;
  • cheltuieli privind comisioanele și onorariile;
  • cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate vor însuma toate mediile de promovare pe care societatea le utilizează, atât online, cât și offline;
  • cheltuieli cu transportul de bunuri și personal;
  • cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări;
  • cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații;
  • cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate;
  • alte cheltuieli cu serviciile executate de terți.

5. Prognoza cheltuielilor cu impozite și taxe

Conform prevederilor din Codul fiscal, se vor estima cheltuielile cu impozitele pentru:

  • clădirile existente și cele ce se vor realiza prin implementarea proiectului;
  • terenul deținut de către societate;
  • mijloacele de transport deținute de către societate sau estimate a fi achiziționate prin implementarea proiectului.

6. Prognoza cheltuielilor cu amortizările

Prognoza cheltuielilor cu amortizarea se realizează pornind de la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Catalogul cuprinde clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie și duratele normale de funcționare ale acestora, care corespund cu duratele de amortizare în ani, aferente regimului de amortizare liniar.

Durata normală de funcționare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecință, durata normală de funcționare este mai redusă decât durata de viață fizică a mijlocului fix respectiv.

Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în general în grupe, subgrupe, clase și subclase, iar pentru unele și în familii. Astfel mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate în trei grupe principale şi anume:

  • grupa 1 – Construcții;
  • grupa 2 – Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații;
  • grupa 3 – Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale.

Pentru fiecare mijloc fix se utilizează sistemul unor plaje de ani cuprinse între o valoare minimă și una maximă, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcționare cuprinsă între aceste limite. Astfel stabilită, durata normală de funcționare a mijlocului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funcțiune.

7. Prognoza altor cheltuieli de exploatare

Dacă este cazul, se vor estima suplimentar următoarele tipuri de cheltuieli:

  • cheltuielile efectuate în avans, aferente exercițiului în curs
  • valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate sau plătite terților și bugetului;
  • valoarea donațiilor acordate;
  • valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale scoase din activ;
  • valoarea imobilizărilor în curs scoase din evidență;
  • sume în curs de clarificare;
  • sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit prevederilor legale în vigoare, reprezentând creanțe față de clienți, debitori diverși etc.

8. Prognoza cheltuielilor pentru perioada de monitorizare a proiectului

După ce au fost estimate, așa cum am arătat mai sus, cheltuielile aferente investiției propuse spre finanțare se vor calcula și pentru anii de prognoză. Astfel, sumele vor fi înmulțite cu un coeficient de creștere anual, estimat în funcție de următoarele criterii:

  • specificul sectorului de activitate în care se realizează proiectul;
  • evoluția pieței în ansamblu;
  • evoluția principalilor concurenți ai societății pentru produse similare;
  • evoluția pieței de desfacere și a principalilor clienți persoane juridice;
  • evoluția estimată a puterii de cumpărare a clienților persoane fizice.

Prognoza cheltuielilor trebuie să fie corelată cu prognoza veniturilor. Astfel, dacă am luat în calcul o creștere a producției vândute, este logic ca anumite elemente de cost (costurile directe) să evolueze, de asemenea, în creștere:

  • cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile;
  • cheltuielile cu utilitățile.

În cazul prognozei cheltuielilor cu salariile se va ține cont de elemente precum:

  • evoluția cunoscută sau anticipată a salariului minim brut pe economie;
  • clauzele contractuale încheiate cu salariații, conform contractului individual de muncă;
  • evoluția cunoscută sau anticipată a forței de muncă disponibile;
  • salariile plătite de către concurenți propriilor angajați.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Intră în comunitatea Construim Proiecte.ro

Vei primi pe email informatii GRATUITE, utile pentru cresterea afacerii tale.

Felicitări pentru înscriere!