Salariul minim pe economie ar putea crește de la 1 noiembrie și va fi diferențiat în funcție de vechime și studii

Salariul minim pe economie ar putea crește de la 1 noiembrie și va fi diferențiat în funcție de vechime și studii

Salariul minim brut pe economie va crește de la 1 noiembrie 2018 și nu de la începutul anului viitor, conform unei declarații recente a ministrului muncii. Totodată, salariul minim va fi diferențiat în funcție de vechime și studii: salariul minim va fi de 2.080 de lei, în timp ce angajații pe funcții ce necesită studii superioare, precum și cei care au peste 15 ani de vechime vor câștiga cel puțin 2.350 de lei, începând cu aceeași dată.

Conform unor declarații recente ale ministrului muncii, Lia Olguța Vasilescu, salariul minim brut pe economie ar urma să crească începând cu data de 1 noiembrie 2018, și nu de la începutul anului viitor, așa cum era planificat. De asemenea, salariul minim brut pe țară va fi diferențiat în funcție de studii sau vechime, astfel:

  • salariul minim brut pe țară va fi de 2.080 de lei;
  • salariul minim pentru funcții ce necesită studii superioare va fi de 2.350 de lei;
  • salariul minim pentru angajații cu peste 15 ani vechime va fi de 2.350 de lei.

“După analiza datelor transmise de Comisia de Prognoza, Ministerul Muncii și Justiției Sociale lucrează la creşterea salariului minim pe economie încă de la finalul acestui an şi la diferentierea salariului minim in funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani” declară ministrul, citat de Mediafax.  

Dacă măsura anunțată se va aplica, nu doar salariul minim net va crește, ci și costurile salariale ale angajatorilor.

În cele ce urmează am evidențiat impactul creșterii salariului minim brut pe economie în cele două ipoteze anunțate de ministrul muncii, luând în calcul evoluția salariului net, a contribuțiilor sociale, precum și a costurilor totale suportate de angajatori:

Salariul minim va fi diferențiat în funcție de vechime și studii

Angajații vor fi plătiți, începând cu 1 noiembrie 2018, diferențiat, în funcție de vechimea în muncă și de studii, astfel:

Contribuțiile sociale datorate de angajat de la 1 noiembrie 2018

Creșterea salariului minim brut pe țară va determina și o majorare a contribuțiilor sociale datorate de angajat. Chiar dacă aceste contribuții sunt calculate pentru angajat, obligația calculării, reținerii și virării lor la bugetul de stat revine angajatorului.

Contribuția angajatorului va fi majorată

Față de contribuțiile sociale amintite mai sus, angajatorul va achita și o contribuție asiguratorie pentru muncă mai mare, începând cu 1 noiembrie 2018. Astfel, costul total al forței de muncă va ajunge:

Atenție! Măsura anunțată de ministrul muncii nu se aplică în prezent. Pentru a intra în vigoare, creșterea salariului minim pe economie trebuie să fie prevăzută de un act normativ publicat în Monitorul Oficial.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Creșterea salariului minim pe economie va genera costuri suplimentare pentru firme

Creșterea salariului minim pe economie va genera costuri suplimentare pentru firme

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, firmele care își plătesc angajații cu salariul minim pe economie vor înregistra costuri suplimentare cu forța de muncă. Conform declarațiilor ministrului muncii, salariul minim brut pe economie va crește începând de anul viitor de la 1.900 de lei la 2.050 de lei, ceea ce va afecta bugetele pentru anul viitor ale companiilor. Iată care va fi de la anul costul suplimentar al societății pentru fiecare salariat plătit cu salariul minim pe economie.

Conform declarațiilor ministrului muncii, Lia Olguța Vasilescu, începând cu 1 ianuarie 2019, salariul minim brut pe economie va crește de la 1.900 de lei, cât este în prezent, la 2.050 de lei. Această creștere va determina o majorare a salariului net, dar și a contribuțiilor fiscale pe care firma trebuie să le achite.

Pentru un salariat plătit cu minimul pe economie, creșterea sus-amintită va determina o creștere a venitului său net lunar. Astfel, începând cu prima lună a anului viitor, salariul net va crește de la 1.162 de lei până la 1.250 de lei, așa cum am arătat într-un articol anterior.

În cele ce urmează vom analiza efectele financiare pe care această creștere a salariului minim brut pe economie le va avea asupra companiilor.

Creșterea salariului brut va determina creșterea contribuțiilor sociale

Contribuțiile sociale pe care angajatorul le achită lunar pentru fiecare salariat al său sunt calculate ca procent din valoarea salariului brut. Prin urmare, creșterea salariului de încadrare va determina o creștere și a contribuțiilor sociale.

Concret, contribuțiile sociale pe care o firmă trebuie să le rețină și să le plătească în numele angajatului către bugetul de stat sunt următoarele:

  • contribuția socială pentru pensii (CAS) de 25% din valoarea salariului brut;
  • contribuția socială pentru sănătate (CASS) de 10% din valoarea salariului brut;
  • impozit de 10% aplicat veniturilor salariale, după scăderea CAS și CASS și aplicarea deducerii personale;
  • contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25% din valoarea salariului brut.

Iată cum vor crește contribuțiile sociale datorate de angajator, ca urmare a acestei majorări a salariului minim brut:

Din tabelul de mai sus se observă faptul că o majorare a salariului minim brut pe economie cu 150 de lei determină:

  • o creștere a salariului net de 88 de lei (această valoare este determinată de nivelul deducerii personale aplicabile, astfel că ea poate oscila de la un caz la altul);
  • o creștere de 62 de lei a obligațiilor fiscale aferente (contribuții sociale și impozit pe veniturile salariale).

Mai mult, față de contribuțiile datorate de angajat, firma trebuie să rețină și să plătească bugetului de stat o contribuție asiguratorie pentru muncă de 2,25% din valoarea salariului brut. Prin urmare, o majorare cu 150 de lei a salariului minim pe economie va determina costuri lunare suplimentare de 3 lei pentru fiecare angajat.

Prin urmare, în cazul în care majorarea salariului minim pe economie se va aplica începând cu anul viitor, firmele care își plătesc salariații la acest nivel vor avea obligații suplimentare de:

  • 153 de lei / lună pentru fiecare salariat;
  • 1.836 de lei / an pentru fiecare salariat.

Atenție! Creșterea salariului minim pe economie nu se aplică încă. Pentru a intra în vigoare, măsura trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Acționarii și asociații societăților comerciale vor putea încasa dividende trimestrial, nu doar anual

Acționarii și asociații societăților comerciale vor putea încasa dividende trimestrial, nu doar anual

Profitul net înregistrat de companii se poate distribui asociaților și acționarilor și trimestrial, nu doar după aprobarea situațiilor financiare anuale, după ce un proiect de act normativ pentru schimbarea legii societăților comerciale și a legii contabilității a fost publicat în Monitorul Oficial în această săptămână. Deși este o măsură mult așteptată de către antreprenori, este de așteptat ca societățile să înregistreze o birocrație mai mare și costuri în creștere.

Actul normativ care prevede posibilitatea acționarilor și asociaților de a încasa dividende trimestrial a fost promulgată de președintele țării recent. Astfel, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 163/2018 pentru modificarea și completarea Legii contabilității, a Legii societăților comerciale, dar și Legea privind funcționarea cooperației.

Concret, “repartizarea trimestrială a profitului către acționari sau asociați se poate efectua opțional, în cursul exercițiului financiar. În limita profitului contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profitul reportate și sumele retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate și sumele depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza situațiilor financiare intermediare aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților după caz.”, se arată în Legea nr. 163/2018.

Măsura este apreciată de către antreprenori, aceștia având de-acum posibilitatea de a încasa mai des dividendele plătite de către societăți din profitul net obținut.

Totuși, plata dividendelor către asociați sau acționari se va efectua după întocmirea și aprobarea situațiilor financiare intermediare, la finalul fiecărui trimestru.

Veniturile din dividende se impozitează, conform art. 97, alin. 7 din Codul fiscal, prin aplicarea unei cote de 5% din suma acestora. Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile din dividende revine societăților comerciale, la momentul plății dividendelor. Impozitul astfel calculat și reținut se va vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata.

Start-up Nation 2018-

Măsura generează birocrație pentru firme

Deși așteptată de antreprenori, măsura va genera birocrație suplimentară și costuri pentru societățile comerciale:

Societățile care decid plata trimestrială a dividendelor vor trebui nu doar să întocmească situații financiare intermediare, ci și să le auditeze sau să le supună verificării cenzorilor. Astfel, situațiile financiare intermediare:

  • sunt supuse auditului, în situația în care persoanele care le întocmesc au obligația de auditare statutară a situațiilor financiare anuale;
  • sunt supuse verificării de către cenzori, în situația în care această obligație era în vigoare și pentru situațiile financiare anuale.

Societățile comerciale care vor întocmi situații financiare intermediare vor resimți, cu siguranță, și o creștere a costurilor operaționale privind plata contabililor, a auditorilor și a cenzorilor.

În continuare, persoanele fizice care obțin venituri din dividende pe parcursul unui an trebuie să întocmească și să depună declarația unică în scopul stabilirii contribuțiilor sociale pentru sănătate datorate.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Split TVA: sub ce formă se va aplica plata diferențiată a TVA-ului anul viitor

Split TVA: sub ce formă se va aplica plata diferențiată a TVA-ului anul viitor

Mecanismul plății defalcate a TVA va fi obligatoriu pentru firmele în insolvență și cele care înregistrează datorii la plata TVA, peste un anumit plafon. Acestea sunt principalele prevederi ale ordonanței Split TVA ce a trecut recent de Parlament și mai are un singur pas pentru a se aplica, respectiv promulgarea de către președinte. Proiectul de act normativ prevede și alte schimbări importante, analizate în cadrul acestui articol.

Forma aprobată în Parlament și trimisă pentru promulgare prevede că plata diferențiată a TVA va fi aplicată doar de firmele publice și private aflate în insolvență sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii urmând să poată aplica sistemul benevol.

Firmele care înregistrează datorii la plata TVA vor aplica, în mod obligatoriu, sistemul plății defalcate a TVA, atunci când sunt depășite următoarele plafoane:

  • la finele anului 2017 au datorii la plata TVA mai mari de 15.000 de lei (firme mari), 10.000 de lei (firme medii), 5.000 de lei (firme mici și persoane fizice), dacă acestea nu sunt achitate în ianuarie 2018;
  • începând de la 1 ianuarie 2018 au datorii la plata TVA mai vechi de 60 de zile de la scadență mai mari de 15.000, 10.000, respectiv 5.000 de lei.

Totodată, firmele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA nu sunt obligate să aplice acest sistem, însă pot aplica prevederile split TVA în mod voluntar.

Astfel, societățile neplătitoare de TVA și persoanele ce desfășoară activități independente, cazul persoanelor fizice autorizate, nu vor fi nevoite să facă două plăți atunci când vor efectua achiziții de la societăți ce aplică sistemul splitării de TVA.

Start-up Nation 2017: Creșterea salariului minim va duce la apariția cheltuielilor neeligibile

Start-up Nation 2017: Creșterea salariului minim va duce la apariția cheltuielilor neeligibile

Începând cu anul viitor, contribuțiile sociale pentru pensii (CAS) și sănătate (CASS) vor trece de la angajator în sarcina exclusivă a angajatului, iar salariul minim brut pe economie va crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei. Cele două măsuri legislative vor obliga firmele să-și ajusteze cheltuielile salariale, iar acest lucru va provoca o creștere a costurilor neeligibile în cadrul programului Start-up Nation, începând cu 1 ianuarie 2018.

Contribuțiile pentru CAS și CASS vor fi trecute, începând cu anul viitor, în sarcina exclusivă a angajatului, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017. Acest lucru, fără ajustarea salariului brut, ar conduce la o diminuare a salariului net al angajaților, astfel că a fost impusă o creștere a salariului minim brut pe economie de la 1.450 de lei, cât este în prezent, la 1.900 de lei, începând din 1 ianuarie 2018. Majorarea salariului brut a fost stabilită prin intermediul unei Hotărâri de Guvern aprobată la finalul lunii noiembrie.

Cele două măsuri fiscale vor afecta puternic implementarea planurilor de afaceri în cadrul programului Start-up Nation 2017, având în vedere faptul că beneficiarii acestui program de finanțare și-au stabilit, încă de la depunerea proiectelor, un anumit nivel salarial, fără să anticipeze aceste modificări.

Având în vedere faptul că un angajator nu poate stabili pentru angajații săi un salariu mai mic decât salariul minim pe economie, el va fi constrâns să își ajusteze costurile salariale, iar creșterea pe care va fi nevoit să o acorde o va suporta din fonduri proprii.

Totodată, în cadrul programului Start-up Nation 2017, salariile se decontează până la nivelul maxim de 3.137 lei brut/salariat/luna, având în vedere că acesta este salariul mediu brut pentru anul 2017, la care se adaugă contribuțiile aferente angajatorului.

Pentru exemplificare, vom prezenta mai jos aceste două situații:

  • O firmă își plătește angajații cu salariul minim pe economie;
  • O  firmă care își plătește angajații cu salariul mediu pe economie din anul 2017.

Firma își plătește angajații cu minimul pe economie

Prin intermediul programului Start-up Nation 2017, salariile trebuie să fie menținute la nivelul estimat în planul de afaceri pentru o perioadă suplimentară de doi ani de zile de la finalizarea implementării proiectului. Prin urmare, foarte mulți antreprenori și-au asumat obligația de a crea locuri de muncă plătite cu salariul minim brut pe economie, pentru a evita costurile suplimentare viitoare.

La depunerea planului de afaceri, în perioada 15 iunie 2017 – 14 iulie 2017, cheltuielile salariale în acest caz erau:

salariul minim pe economie 2017

Începând din ianuarie 2018, salariul minim brut pe economie va crește la 1.900 de lei, iar costurile salariale sunt următoarele:

salariul minim pe economie 2018

Prin urmare, ajustarea salariului de încadrare de la 1.450 de lei la 1.900 de lei va genera următoarele costuri suplimentare pentru o firmă:

  • salariul net crește de la 1.065 de lei la 1.163 de lei pe lună;
  • salariul brut crește de la 1.450 de lei la 1.900 de lei pe lună;
  • costurile totale cu forța de muncă vor crește de la 1.780 de lei la 1.943 de lei.

Dacă nu au fost luate în calcul, aceste costuri suplimentare rezultate în urma creșterii salariului minim brut pe economie vor fi suportate de către antreprenori din surse financiare proprii, fără posibilitatea de a solicita decontarea lor din ajutorul financiar nerambusabil.

Firma își plătește angajații cu salariul mediu brut pe economie în 2017

Pentru anumite domenii de activitate, cum ar fi producția de software, salariul minim pe economie asigură un câștig net prea mic pentru atragerea unor angajați bine pregătiți, astfel că antreprenorii și-au asumat plata unor salarii brute de 3.137 de lei.

La acest nivel al salariului brut, salariul net garantat este 2.248 de lei:

salariul mediu pe economie 2017

Ca urmare a transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, plata în 2018 a unui salariu brut de 3.137 de lei va asigura angajatului un câștig net mai mic decât cel din 2017, respectiv de doar 1.886 de lei net:

salariul mediu pe economie in 2018

Prin urmare, menținerea aceluiași salariu brut după data de 1 ianuarie 2018 va însemna o pierdere financiară de 362 de lei pentru angajat.

Creșterea salariului brut până la nivelul care asigură angajatului același câștig salarial net va fi decizia cea mai potrivită pe care angajatorul trebuie să o ia, însă acest lucru îi va genera costuri salariale suplimentare pe care nu le va putea deconta prin intermediul Start-up Nation 2017.

Notă: Estimările privind salariile în 2017 și 2018 au fost realizate folosind calculatoarele disponibile în acest articol.

De la anul, societățile debutante își vor pierde principala facilitate fiscală

De la anul, societățile debutante își vor pierde principala facilitate fiscală

Începând din ianuarie, Guvernul va reduce numărul contribuțiilor sociale datorate de firme pentru propriii lor angajați, conform unui proiect de act normativ aprobat recent de către Guvern. Suplimentar, contribuțiile sociale pentru sănătate (CASS) și pensii (CAS) vor fi transferate în întregime de la angajator la angajat, ceea ce va provoca un efect secundar neașteptat: principala facilitate fiscală oferită societăților comerciale cu răspundere limitată debutante (SRL-D) nu se va mai putea aplica. În acest context, societățile debutante deja înființate vor plăti mai mulți bani la buget, începând cu 1 ianuarie 2018.

SRL-D-urile se înființează la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și funcționează în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 6 din 2 februarie 2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor (OUG nr. 6/2011).

Potrivit acestui act normativ, antreprenorii debutanți care nu au mai avut calitatea de asociați, acționari sau membri în organele de conducere ale unei întreprinderi în Spațiul Economic European sunt încurajați să înregistreze societăți debutante în afaceri, beneficiind de mai multe facilități, cea mai importantă fiind scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de pensii datorate de angajatori, potrivit legii, pentru cel mult patru salariaţi cu normă întreagă, însă pentru o perioadă de cel mult trei ani de zile.

Această facilitate fiscală extrem de importantă pentru o afacere debutantă se acordă pentru veniturile salariale lunare mai mici decât salariul mediu brut lunar pe economie din anul anterior.

În anul 2016, salariul mediu brut lunar a fost de 2.681 de lei, ceea ce înseamnă că pentru un singur angajat contribuția firmei pentru CAS este în prezent de 424 de lei.

Pentru numărul maxim de patru salariați pentru care se acordă această scutire de la plata contribuției pentru CAS, firma economisește:

  • 1.696 de lei pe lună;
  • 20.352 de lei pe an;
  • 61.056 de lei pe întreaga perioadă de trei ani.

Transferul contribuțiilor la angajat anulează această facilitate fiscală

Numărul contribuțiilor sociale pe care firmele le rețin și le plătesc către bugetul de stat se va reduce de la 1 ianuarie 2018 de la șase, câte sunt în prezent, la doar trei. Măsura se regăsește în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (OUG nr. 79/2017), act normativ ce a fost deja publicat în Monitorul Oficial.

Începând cu anul viitor, contribuțiile pentru CAS și CASS se vor transfera în întregime din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Cea de-a treia contribuție ce se va aplica de la 1 ianuarie 2018, respectiv contribuția asiguratorie pentru muncă, se va afla în sarcina angajatorului.

Ca urmare a trecerii contribuției sociale datorate pentru CAS de la angajator la angajat, un SRL-D va pierde facilitatea fiscală amintită mai sus, din moment ce baza de calcul dispare.

Prin urmare, începând cu data de 1 ianuarie 2018, un SRL-D va plăti aceeași sumă de bani la bugetul de stat pentru contribuții sociale precum un SRL normal.

Rând pe rând, toate facilitățile fiscale acordate unui SRL-D au fost anulate

Dacă în momentul aprobării OUG nr. 6/2011 un SRL-D se bucura de mai multe facilități, rând pe rând acestea au fost anulate, astfel că, începând de la anul, această formă de organizare juridică nu va mai fi căutată de către antreprenorii debutanți.

Iată ce alte facilități fiscale au fost anulate până în prezent:

  • acordarea unei alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro sau echivalentul în lei, din valoarea proiectului declarat câștigător în cadrul programului de finanțare destinat încurajării antreprenorilor debutanți.

Acest program de finanțare a fost lansat pentru ultima dată în anul 2016, iar în acest an locul său a fost luat de programul Start-up Nation. Astfel, perspectiva obținerii acestui ajutor financiar a dispărut.

  • garanţii de până la 80% acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) pentru creditele contractate în vederea implementării proiectului amintit la punctul de mai sus.

Ca urmare a anulării programului de finanțare destinat antreprenorilor debutanți, nici această facilitate nu se va mai acorda.

  • scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la oficiile registrului comerţului pentru înregistrarea microîntreprinderii.

Începând cu 1 februarie 2017, antreprenorii și-au putut înfiinţa societăţi mult mai uşor, taxele percepute pentru înmatricularea unei societăţi fiind eliminate, potrivit unei legi ce a eliminat peste 100 de taxe și tarife.

De la anul, aceste firme păstrează doar obligațiile suplimentare

În baza OUG nr. 6/2011 care reglementează statutul și condițiile de funcționare, un SRL-D are, încă de la momentul înființării, o serie de obligații suplimentare față de un SRL normal:

  • să reinvestească anual cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent;
  • să depună la Agenția pentru Implementarea Programelor și Proiectelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIPPIMM) situaţiile financiare semestriale şi anuale, precum și un raport semestrial de progres.

Deși facilitățile fiscale oferite au fost anulate, nu același lucru este valabil pentru obligațiile amintite mai sus. Ele sunt în vigoare în prezent și vor rămâne cu siguranță și de la 1 ianuarie 2018.

Ca o concluzie, transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat reprezintă lovitura finală dată de autorități acestor forme juridice. Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2018, antreprenorii debutanți nu vor avea niciun motiv pentru a alege să înființeze un SRL-D.