Calculator credit punte: Care este cel mai ieftin credit acordat pentru implementarea Start-up Nation 2018-2019

Calculator credit punte: Care este cel mai ieftin credit acordat pentru implementarea Start-up Nation 2018-2019

Astăzi, Agenția pentru Implementarea Programelor și Proiectelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIPPIMM) a publicat ofertele celor trei instituții de credit partenere pentru derularea programului Start-up Nation, respectiv CEC, Banca Transilvania și BCR. Astfel, după semnarea acordurilor de finanțare, antreprenorii care nu dispun de resurse financiare proprii se pot adresa uneia dintre cele trei bănci pentru obținerea unui credit punte. În cele ce urmează vom prezenta comparativ cele trei oferte de finanțare pentru un credit bancar de valoare maximă, respectiv 200.000 de lei, iar de la finalul articolului poate fi descărcat un calculator pentru compararea costurilor de finanțare.

Cele trei bănci partenere pentru implementarea programului Start-up Nation și-au făcut cunoscute ofertele de creditare pentru sesiunea 2018-2019, conform unui document centralizator publicat pe site-ul Agenției pentru Implementarea Programelor și Proiectelor pentru IMM-uri (AIPPIMM).

După aprobarea proiectului depus pentru finanțare, antreprenorii au obligația, înainte de semnarea acordurilor de finanțare, să anunțe Agenției de care aparțin numele băncii alese pentru implementarea planurilor de afaceri.

Ulterior, antreprenorii care nu dispun de sumele necesare efectuării cheltuielilor eligibile se pot adresa băncilor pentru contractarea unui credit bancar de tip punte.

Analiza comparativă a costurilor de finanțare

Conform documentului prezentat de AIPPIMM, ofertele financiare ale Băncii Transilvania, CEC și BCR sunt prezentate mai jos:

Costuri de finanțare Start up Nation

Alte condiții proprii BCR:

  • se pot percepe garanții de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM);
  • se poate solicita garantarea în completare cu  bunurile achiziţionate în cadrul programului și/sau alte garanții acceptate de bancă;
  • perioada de analiză și soluționare a creditului punte este de cel mult 20 zile de la solicitarea creditului.

Alte condiții ale Băncii Transilvania:

  • 80% din valoarea creditului garantat  FNGCIMM;
  • perioada de analiză și soluționare a creditului punte este de cel mult 20 zile de la solicitarea creditului.

Condiții suplimentare ale CEC:

  • maxim 80% din valoarea creditului garantat FNGCIMM;
  • minim 20% ipoteca mobiliara/imobiliara;
  • contract fidejusiune și/sau bilete la ordin în alb;
  • ipoteca mobiliara asupra conturilor curente;
  • poliță asigurare asupra bunurilor achiziționate prin program;
  • pentru orice solicitare suplimentară se va percepe nivelul standard al comisioanelor practicate de bancă;
  • în vederea constituirii garanțiilor, clientului i se va percepe comisionul standard de evaluare/reevaluare;
  • perioada de analiză și soluționare a creditului punte este de cel mult 20 zile de la solicitarea creditului.

Comisionul Fondului de Garantare și Contragarantare

Suplimentar costurilor de finanțare percepute de cele trei bănci, antreprenorii vor avea de acoperit și comisionul perceput de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Acesta este în procent de 3,80% pe an și se acordă pentru garantarea în proporție de 80% a creditului contractat.

Comisionul perceput pentru garanții poate fi scăzut la doar 2,48% în cazul antreprenorilor care solicită acordarea unei contragaranții din partea Fondului Român pentru Contragarantare (FRC).

Trebuie precizat că în prima ediție a programului Start-up Nation, mulți antreprenori au renunțat la solicitarea contragaranției din partea FRC, ca urmare a timpului suplimentar de așteptare până la aprobarea creditului, plătind astfel un comision mai mare.

Analiza comparativă a costurilor de finanțare

Pentru analiza comparativă a costurilor de creditare percepute de cele trei bănci partenere în cadrul programului de finanțare, am luat în calcul ipoteza contractării unui credit punte de valoare maximă, respectiv 200.000 de lei ce va fi rambursat integral în termen de patru luni de la contractare. 

Pentru acest credit, costurile de finanțare sunt următorele, ele fiind calculate conform condițiilor de creditare anunțate anterior:

Acordurile de finanțare se vor semna în perioada următoare

Antreprenorii ale căror planuri de afaceri au fost declarate câștigătoare au început de curând semnarea acordurilor de finanțare cu Agențiile pentru IMM-uri, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului (AIMMAIPE).

Conform ghidului solicitantului, antreprenorii trebuie să semneze acordurile de finanțare în urma planificărilor efectuate de AIMMAIPE, până la următoarele termene:

  • 28 iunie 2019 în cazul planurilor de afacere admise la finanțare în buget;
  • 15 noiembrie 2019 în cazul proiectelor care intră la finanțare în urma eliberării de buget.

Descarcă analiza comparativă a creditelor punte

Analiza comparativă a costurilor de finanțare pentru creditele punte acordate de cele trei bănci partenere este prezentată în excelul de mai jos. Celulele gri pot fi particularizate în funcție de particularitățile proiectului tău.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Salariat sau antreprenor: În ce situație vei obține un câștig mai mare?

Salariat sau antreprenor: În ce situație vei obține un câștig mai mare?

Schimbările legislative intrate în vigoare în 2018, dar și majorarea salariului brut pe economie îi pot determina pe mulți specialiști să renunțe la statutul de angajat și să-și înregistreze microîntreprinderi prin intermediul cărora să presteze aceleași servicii, beneficiind astfel de o impozitare mult mai avantajoasă. În acest context, ne-am propus să analizăm comparativ sistemele de impozitare pentru salariați și antreprenori, luând în calcul un câștig brut anual de 100.000 de lei.

Începând cu 1 ianuarie 2018, contribuțiile sociale pentru pensii (CAS) și sănătate (CASS) au fost incluse în întregime în valoarea salariului brut, fiind trecute astfel în sarcina exclusivă a angajatului, în timp ce impozitul pe veniturile salariale a fost diminuat de la 16% la doar 10%. Cu toate acestea, trebuie reamintit faptul că firma rămâne în continuare cea care calculează, reține și plătește la bugetul de stat aceste contribuții în contul salariaților săi.

Suplimentar, salariul minim brut pe economie a crescut succesiv în ultimii ani, făcând ca acum acesta să fie de 2.080 de lei, fără a discuta cazurile particulare ale angajaților din construcții sau a posturilor ce necesită studii superioare.

În acest context, vom analiza în continuare trei scenarii:

  • angajat în cadrul unei societăți pentru un venit brut anual de 100.000 de lei;
  • antreprenor care încasează un venit brut anual de 100.000 de lei prin intermediul unei microîntreprinderi fără salariați;
  • antreprenor care încasează același venit brut anual, însă prin intermediul unei microîntreprinderi la care el este singurul angajat.

Astfel, vom analiza în cele ce urmează care este scenariul care îi permite acestui specialist ipotetic să păstreze pentru sine cea mai mare parte din câștigul brut anual.

Impozitarea salariului vs impozitarea microîntreprinderii

Concret, un salariat achită următoarele contribuții sociale și impozite:

  • CAS de 25% din valoarea salariului brut;
  • CASS de 10% din valoarea salariului brut;
  • impozitul pe veniturile salariale în procent de 10%.

În același timp, impozitarea aplicabilă microîntreprinderilor este mai redusă, fiind datorate următoarele plăți la bugetul de stat:

  • impozit pe cifra de afaceri în procent de 1% în cazul în care firma are cel puțin un salariat sau 3% în cazul în care firma nu are salariați;
  • impozit pe dividende în procent de 5% din valoarea brută a profitului repartizat în acest fel.

Suplimentar, pentru dividendele încasate, antreprenorul va plăti CASS de 10%, însă acest cost poate fi plafonat la valoarea a 12 salarii minime brute pe economie.

Angajat în cadrul unei firme

În acest scenariu, vom presupune că specialistul amintit în exemplul nostru este angajat în cadrul unei firme care îi achită un salariu brut anual de 100.000 de lei. Această sumă anuală reprezintă un salariu lunar de 8.333 de lei, iar contribuțiile sociale și impozitele lunare pentru acest venit vor fi următoarele:

Impozitarea salariilor calculator salarii

Anual, plecând de la sumele prezentate în tabelul de mai sus, salariatul va achita următoarele impozite și contribuții:

Impozit anual salarii calculator salarii

Astfel, pe durata unui an, societatea va achita bugetului de stat o sumă totală de 41.496 lei, ceea ce face ca venitul salarial anual net să fie de doar 58.504 lei.

CONȚINUT PREMIUM

Următoarele secțiuni ale acestui articol pot fi citite doar de către abonații premium ai site-ului nostru. Absolvenții cursurilor organizate de Construim Proiecte au acces gratuit nelimitat la toate secțiunile și materialele premium din site, după crearea unui cont de utilizator.

Abonamente

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Solicitările de clarificări: Cum răspundem întrebărilor adresate de evaluatori

Solicitările de clarificări: Cum răspundem întrebărilor adresate de evaluatori

În etapa de evaluare a proiectelor, evaluatorii pot transmite solicitanților de fonduri nerambursabile întrebări care vizează diverse aspecte menționate în cererea de finanțare sau în planul de afaceri. În cazul în care explicațiile oferite nu sunt suficiente sau nu sunt oferite în termenul limită impus de către evaluator, cererea de finanțare în cauză va fi respinsă. Iată cum arată o solicitare de clarificări și răspunsurile care au fost elaborate și transmise echipei de evaluatori pentru un proiect Start-up Nation 2018-2019.

După depunerea cererilor de finanțare și a celorlalte documente solicitate (plan de afaceri, declarații pe proprie răspundere, oferte financiare și tehnice, documente contabile, etc), proiectele sunt evaluate, urmând să fie stabilit un punctaj final în funcție de care se vor întocmi rapoartele de evaluare și selecție.

În cazul în care diverse aspecte esențiale lipsesc din documentația depusă sau sunt tratate insuficient, evaluatorii sunt îndreptățiți să transmită solicitantului de fonduri nerambursabile o listă de întrebări. În funcție de răspunsurile oferite, evaluatorii pot calcula punctajul proiectului în funcție de care proiectul va primi finanțare sau nu.

Iată doar câteva aspecte care pot face obiectul unor solicitări de clarificări:

  • bugetul proiectului este insuficient detaliat;
  • achizițiile propuse nu sunt justificate;
  • fluxul de numerar nu cuprinde cheltuieli esențiale (salarii, impozite, materii prime, etc);
  • prognozele financiare nu sunt întocmite corect (activul și pasivul contabil nu sunt egale, fluxul de numerar este negativ, etc);
  • nu sunt detaliate suficient noile locuri de muncă sau nu sunt corelate cu utilajele propuse spre achiziție.

Solicitarea de clarificări îi este transmisă întotdeauna solicitantului de fonduri nerambursabile, chiar și în situația în care documentația a fost întocmită de către o firmă de consultanță. În acest caz, solicitantul de finanțare va transmite consultantului său întrebările și vor elabora împreună răspunsurile, în funcție de clauzele contractului de consultanță și de specificul aspectelor solicitate.

În continuarea articolului vom atașa o solicitare de clarificări primită pentru un proiect ce a fost depus pentru finanțare în cadrul ultimei ediții a programului Start-up Nation 2018-2019. De asemenea, vor fi prezentate și răspunsurile oferite de către consultant pentru întrebările evaluatorului.

CONȚINUT PREMIUM

Următoarele secțiuni ale acestui articol pot fi citite doar de către abonații premium ai site-ului nostru. Absolvenții cursurilor organizate de Construim Proiecte au acces gratuit nelimitat la toate secțiunile și materialele premium din site, după crearea unui cont de utilizator.

Abonamente

Mult succes!

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Instrumente de lucru: Cum se construiește bugetul proiectului pentru Bucharest Start up City

Instrumente de lucru: Cum se construiește bugetul proiectului pentru Bucharest Start up City

În luna mai va fi lansat primul program de finanțare destinat afacerilor debutante din acest an, respectiv programul Bucharest Start up City, prin intermediul căruia se vor acorda ajutoare financiare de până la 50.000 de euro / proiect. Lista cheltuielilor eligibile este numeroasă, fiind decontate utilajele și echipamentele de lucru, achiziția unui spațiu de lucru, dar și numeroase cheltuieli operaționale, precum salarii, chirii sau utilități. Prin urmare, felul în care aceste costuri estimate sunt grupate în cadrul bugetului proiectului joacă un rol important în obținerea unui punctaj cât mai mare și, în final, selectarea proiectului pentru finanțare.

Pentru următoarele săptămâni, programul Bucharest Start up City va rămâne în dezbatere publică, fiind așteptată lansarea primei sesiuni de depunere a proiectului în luna mai a acestui an. Prin intermediul acestui program de finanțare, antreprenorii debutanți din București vor putea încasa ajutoare financiare de până la 50.000 de euro pentru o serie largă de achiziții decontate în proporție de cel mult 90%, urmând ca diferența să reprezinte contribuția proprie a fiecărui beneficiar.

Printre primii pași pe care un antreprenor sau consultant trebuie să îi facă pentru estimarea șanselor de reușită îl reprezintă întocmirea bugetului proiectului. Pe baza acestei estimări inițiale, cei doi vor putea lua decizii fundamentate pentru modificarea bugetului prin reducerea unor cheltuieli, eliminarea completă a altora sau includerea altor achiziții în planul de afaceri.

În cele ce urmează voi exemplifica pașii necesari pentru construirea unui instrument de lucru deosebit de util pentru un consultant, respectiv bugetul proiectului. La finalul articolului poți descărca un model editabil de buget indicativ în care sunt incluse toate particularitățile programului Bucharest Start up City și pe care îl poți folosi pentru propriile proiecte.

1. Analiza ghidului solicitantului

În acest moment, ghidul solicitantului este publicat în dezbatere publică, ceea ce înseamnă că în următoarele zile poate suferi modificări. Totuși, pregătirea unui proiect pentru finanțare nu poate întârzia, mai ales că de la publicarea finală a ghidului solicitantului și lansarea efectivă a sesiunii de depunere a cererilor de finanțare nu va trece foarte mult timp.

Prin urmare, în cadrul acestei etape trebuie să parcurgem următoarele etape:

  • descărcarea ghidului solicitantului;
  • identificarea cheltuielilor eligibile;
  • identificarea condițiilor și restricțiilor impuse asupra bugetului.

Metodologia de lucru poate fi descărcată de pe site-ul finanțatorului, iar toate datele necesare pentru acest punct au fost analizate anterior în cadrul acestui articol.

Cheltuielile eligibile permise în cadrul Bucharest Start up City sunt următoarele:

Mai mult, ghidul solicitantului trasează o serie de restricții pentru achizițiile realizate prin cadrul acestui program de finanțare:

Bucharest Start up City Restricții pentru cheltuielile eligibile

2. Crearea unui instrument de lucru personalizabil

Pentru realizarea prognozelor economice în cadrul proiectelor pe care le întocmesc pentru diverse programe de finanțare folosesc aplicația Excel din cadrul Microsoft Office, iar exemplul analizat în acest articol este similar.

Pentru fiecare categorie de cheltuieli din lista cheltuielilor eligibile de mai sus am inclus un tabel, pornind de la presupunerea că beneficiarul va dori să își achiziționeze mai multe bunuri de același fel.

Astfel, pentru achiziția de utilaje și echipamente am obținut un tabel de acest tip:

Bucharest Start up City Achiziție utilaje și echipamente

Pentru salarii, tabelul arată astfel:

Bucharest Start up City Salarii și contribuții sociale

3. Crearea conexiunilor logice în bugetul proiectului

După parcurgerea primilor doi pași, crearea unui buget funcțional presupune corelarea informațiilor prezentate anterior:

  • unele cheltuieli au TVA, în timp ce altele nu vin însoțite de TVA de la ofertanți;
  • unele cheltuieli sunt lunare, în timp ce altele se referă doar la investiția de bază;
  • unele cheltuieli au praguri valorice impuse de ghidul solicitantului, în timp ce altele sunt restricționate prin prevederi ale Codului Fiscal sau ale Codului Muncii.

4. Interpretarea datelor din buget

După ce este completată, aplicația va genera mai multe avertizări privind încadrarea corectă a cheltiuelilor, respectarea limitelor minime sau maxime impuse de ghidul solicitantului. Dacă este cazul, aceste atenționări vor fi rezolvate prin modificarea ipotezelor de lucru și a cheltuielilor eligibile.

Poți descărca și folosi pentru propriile proiecte acest instrument de lucru de la finalul articolului. Reține faptul că el a fost creat pe baza condițiilor expuse în cadrul programului Bucharest Start up City și nu poate fi utilizat în alt context sau alte programe de finanțare.

Conținut premium

Următoarele secțiuni ale acestui articol pot fi citite doar de către abonații premium ai site-ului nostru. Absolvenții cursurilor organizate de Construim Proiecte au acces gratuit pe viață la toate secțiunile și materialele premium din site, după crearea unui cont de utilizator.

Abonamente

Mult succes!

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Chestionar de consultanță: Cum se colectează datele necesare întocmirii planului de afaceri

Chestionar de consultanță: Cum se colectează datele necesare întocmirii planului de afaceri

Una dintre cele mai importante sarcini pe care consultantul le are de îndeplinit pentru întocmirea planului de afaceri este colectarea de la client a informațiilor și a documentelor necesare. Având în vedere diferențele majore existente între diverse programe de finanțare în ceea ce privește condițiile de eligibilitate, este recomandată utilizarea unui chestionar de consultanță.

Chestionarele de consultanță reprezintă o modalitate simplă și rapidă de a colecta de la client (de la solicitantul de fonduri nerambursabile) a informațiilor și a documentelor necesare redactării planului de afaceri și a cererii de finanțare.

Trebuie amintit faptul că programele de finanțare existente au condiții diferite de accesare. În principal, solicitantul de finanțări nerambursabile trebuie să dovedească faptul că este eligibil pentru a încasa respectivul ajutor financiar nerambursabil și îndeplinește toate condițiile impuse de ghidul solicitantului.

Prin urmare, înainte de semnarea contractelor de consultanță, ar trebui redactate chestionare ușor de parcurs și completat, iar acest proces trebuie să respecte mai mulți pași:

1. Citește Ghidul solicitantului

Înainte de orice altceva, consultantul trebuie să descarce ultima variantă a ghidului solicitantului aferent măsurii de finanțare pentru care va încheia contracte de consultanță.

Pe baza acestui document, consultantul va trebui să întocmească liste cu informațiile esențiale ale măsurii de finanțare:

  • cine este eligibil pentru a solicita ajutor financiar nerambursabil;
  • vechimea firmei solicitante;
  • documentele solicitate pentru depunerea proiectului;
  • structura planului de afaceri;
  • cheltuielile eligibile și neeligibile ale programului de finanțare.

2. Ordonează informațiile necesare

Categoriile de informații obținute în punctul anterior trebuie să fie grupate într-o ordine firească în cadrul chestionarului de consultanță, pentru a facilita completarea lor într-un proces simplu și rapid.

În completarea planului de afaceri sunt necesare trei categorii de informații:

A. Informații despre societate:

  • data înființării firmei;
  • situațiile financiare lunare și anuale;
  • numărul de angajați la data ultimului bilanț încheiat;
  • cifra de afaceri pentru ultimul exercițiu financiar.

B. Informații despre proiect:

  • care este investiția necesară;
  • avizele și autorizațiile necesare implementării proiectului;
  • veniturile pe care societatea le va obține;
  • cheltuielile pe care societatea le va genera.

C. Informații despre echipa de proiect:

  • organigrama societății;
  • locurile de muncă nou create ca urmare a implementării proiectului;
  • angajații cheie ai firmei;
  • diplome de studii și CV-uri pentru membrii echipei de proiect.

3. Fii la curent cu legislația

Scrierea unui plan de afaceri necesită informații diversificate din domenii precum fiscal, salarizare, contabilitate. În principal, este vorba despre:

  • salariul minim în vigoare la data întocmirii planului de afaceri la nivelul economiei sau a ramurii economice respective;
  • cotele de taxe și impozite locale aplicabile;
  • modalitățile de calcul a amortizării;
  • diferitele cote de impozite pentru venituri, profit, precum și valorile TVA.

După primirea informațiilor și a documentelor de la client, firma de consultanță trebuie să le prelucreze și să le includă în planul de afaceri.

4. Descarcă chestionarul de consultanță

După cum am arătat mai sus, chestionarul de consultanță este un document specific fiecărui program de finanțare. El se întocmește după analiza ghidului solicitantului și se completează cu fiecare client în parte.

Mai jos poate fi descărcat un chestionar de consultanță utilizat pentru programul Start-up Nation. Similar se pot întocmi chestionare de consultanță și pentru alte linii de finanțare din fonduri naționale sau europene.

Chestionar de consultanță

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.

Pragul de rentabilitate: Cum poți afla de la ce nivel devine profitabilă afacerea ta

Pragul de rentabilitate: Cum poți afla de la ce nivel devine profitabilă afacerea ta

Pragul de rentabilitate reprezintă una dintre cele mai importante analize pe care un antreprenor trebuie să o facă atât la momentul pregătirii unei afaceri noi, dar și în mod constant ulterior. Pragul de rentabilitate arată care este nivelul vânzărilor la care costurile fixe și variabile ale societății sunt complet acoperite și începând de la care firma va genera profit.

Din păcate, foarte mulți antreprenori neglijează pragul de rentabilitate, un indicator financiar extrem de important, și nu îi acordă atenția cuvenită nici la demararea unei noi afaceri, dar nici ulterior, pe parcursul funcționării societății. Din acest motiv ei nu vor cunoaște care este nivelul la care afacerea lor trebuie să ajungă pentru a-și putea acoperi în întregime costurile totale și a trece pe profit.

Pragul de rentabilitate reprezintă, într-o definiție extrem de succintă, nivelul la care încasările firmei sunt egale cu costurile totale generate de acea afacere. Până la acest punct, societatea va avea încasări mai mici decât costurile înregistrate și va genera, prin urmare, pierderi. O dată ce pragul de rentabilitate este atins și depășit, societatea va genera profit.

Astfel, orice antreprenor care își pregătește lansarea unei afaceri trebuie să cunoască pragul de rentabilitate și să urmărească atingerea lui cât mai curând.

Analiza pragului de rentabilitate se recomandă a fi făcută de fiecare dată când elemente esențiale ale afacerii se modifică, însă este esențial ca analiza să fie făcută cel puțin în aceste momente:

  • atunci când se lansează o nouă afacere;
  • atunci când se planifică lansarea unui nou produs sau serviciu în companie;
  • atunci când afacerea va trece la un alt nivel, generând totodată cheltuieli suplimentare.

Cu alte cuvinte, pragul de rentabilitate trebuie estimat de fiecare dată când se modifică elemente precum:

  • prețurile de vânzare pentru produsele sau serviciile comercializate;
  • numărul de salariați din firmă;
  • cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile;
  • cheltuielile cu utilitățile și combustibilul;
  • cheltuielile cu marketingul și promovarea.
-Construim Proiecte.ro-CURS EXPERT ACCESARE FONDURI EUROPENE

Curs Expert Accesare Fonduri Europene 

Dezvoltă-ți Carierea și Afacerea

Pragul de rentabilitate: definiție și formulă de calcul

 

Pragul de rentabilitate, denumit de multe ori punct de echilibru al afacerii sau punctul critic al afacerii, reprezintă acel nivel al vânzărilor la care încasările obținute vor fi egale cu suma costurilor variabile și fixe, rezultatul afacerii fiind nul.  

Analiza pragului de rentabilitate trebuie făcută nu doar atunci când anumite elemente externe afacerii noastre se modifică, ci și atunci când planificăm schimbări interne, însă dorim să aflăm și efectele generate de acestea asupra afacerii.

 

Cea mai simplă relație de calcul a pragului de rentabilitate este exprimată mai jos:

Cifra de afaceri = Costuri totale

În acest punct, rezultatul afacerii este zero.

Împărțind costurile totale în costuri variabile și costuri fixe, vom obține următoarea relație:

  • Cifra de afaceri = Costuri fixe + Costuri variabile

sau

  • Cifra de afaceri – (Costuri fixe + Costuri variabile) = 0

Într-o afacere, vom denumi marjă de siguranță diferența dintre cifra de afaceri înregistrată și pragul de rentabilitate calculat. Cu cât încasările societății sunt mai mari, cu atât pragul de rentabilitate este depășit mai mult, generând o marjă de siguranță mai mare pentru afacere, riscul de a înregistra pierderi fiind astfel înlăturat.

Cifra de afaceri este determinată de doi factori:

  • prețul de vânzare;
  • cantitatea efectiv vândută.

Astfel, formula de calcul a pragului de rentabilitate de mai sus poate fi scrisă și astfel:

Preț x Cantitate – (Costuri fixe + Costuri variabile) = 0

Dintre cele patru elemente ale ecuației de mai sus, analiza pragului de rentabilitate își propune să identifice cantitatea de produse sau servicii comercializată la care încasările sunt egale cu costurile, în condițiile unui preț dat. Modificarea prețului de vânzare, după cum o să vedem din explicațiile de mai jos, va atrage scăderea sau creșterea pragului de rentabilitate, în condițiile în care costurile nu se vor modifica.

 

Pragul de rentabilitate: stabilirea costurilor fixe

 

Într-o afacere, costurile fixe sunt acele cheltuieli ce rămân nemodificate indiferent de volumul vânzărilor sau al activității economice înregistrate. Cu alte cuvinte, indiferent dacă firma produce sau nu, indiferent dacă produce 50 sau 1.000 de unități, pe termen scurt aceste costuri rămân neschimbate.

Iată câteva exemple de costuri fixe:

  • cheltuielile cu salariile și contribuțiile sociale;
  • cheltuielile cu chiria spațiului de producție sau depozitare;
  • cheltuielile cu utilitățile aferente spațiilor indirect productive (birourile, spre exemplu);
  • cheltuielile pentru contabilitate.

 

Trebuie remarcat faptul că aceste cheltuieli rămân neschimbate pe termen scurt, indiferent de nivelul vânzărilor din firmă:

  • societatea va achita salarii și contribuții sociale muncitorilor săi;
  • societatea va plăti chiria spațiilor utilizate;
  • societatea va plăti utilitățile consumate;
  • societatea va achita facturile emise de firma de contabilitate.

Cu toate acestea, costurile fixe rămân neschimbate doar pe termen scurt. Cu alte cuvinte, dacă volumul vânzărilor nu este cel așteptat, pe termen mediu și lung firma va face anumite corecții necesare pentru a-și asigura sustenabilitatea:

  • va renunța la o parte din personal;
  • va închiria spații mai mici, plătind nu doar chirii mai mici, ci și utilități mai reduse;
  • factura de contabilitate se va reduce, reflectând volumul diminuat al activității.

Pragul de rentabilitate: costurile variabile ale afacerii

 

Costurile variabile sunt acele costuri ce evoluează în strânsă legătură cu volumul activității economice. Cu cât vânzările sunt mai mari, cu atât costurile variabile vor fi mai mari la rândul lor.

Iată câteva exemple de costuri variabile:

  • prețul de achiziție al materiilor prime, al materialelor consumabile;
  • utilitățile consumate în procesul de producție (gaz, electricitate, apă, etc);
  • combustibilul consumat pentru transportul produselor la sediul clienților;
  • costurile pentru livrarea produselor prin intermediul firmelor de curierat.

 

În același timp, unele costuri variabile pot fi exprimate procentual. Spre exemplu, un agent de vânzări poate câștiga un salariu fix (acesta fiind o cheltuială încadrată în categoria costurilor fixe), dar și un comision din fiecare vânzare reușită (spre exemplu, 5% din prețul de vânzare al produsului sau serviciului comercializat).

Pe termen mediu și lung, toate costurile unei afaceri sunt variabile, după cum am arătat la punctul anterior.

 

Pragul de rentabilitate: stabilirea prețului de vânzare

Prețul de vânzare este unul dintre elementele importante ale analizei pragului de rentabilitate. O modificare a sa determină modificarea punctului de echilibru în firmă. Astfel, o creștere a prețului de vânzare determină încasări mai mari, iar pragul de rentabilitate (punctul la care încasările vor fi egale cu costurile) va fi mai scăzut.

Pe de altă parte, prețul de vânzare nu poate fi modificat cu ușurință, fiind dependent de cererea și oferta manifestată pe piață pentru produse sau servicii identice sau de substituție.

 

Pragul de rentabilitate: marja sau adaosul comercial

Un alt element important al analizei pragului de rentabilitate este marja comercială sau adaosul comercial practicat de către societate.

Marja comercială reprezintă diferența dintre prețul de vânzare al unui produs sau serviciu și costurile variabile pe unitate. Cu cât marja comercială este mai mare, cu atât pragul de rentabilitate va fi mai scăzut.

Pragul de rentabilitate: ajustarea ipotezelor de lucru

Analiza pragului de rentabilitate permite obținerea unor informații importante privind nivelul vânzărilor estimate, costurile fixe și variabile, adaosul comercial. Prin urmare, Pe baza acestei analize, antreprenorul poate lua decizii informate privind:

  • creșterea sau scăderea prețului de vânzare;
  • creșterea asu diminuarea unor anumite elemente de cost fix sau variabil.

 

Orice diminuare a costurilor fixe sau variabile, în condițiile în care prețul de vânzare rămâne neschimbat, determină o scădere a pragului de rentabilitate. Totuși, scăderea numărului de angajați, alegerea unor birouri mai mici și mai ieftine, achiziția unor materii prime mai slab calitative afectează atât capacitatea de producție a firmei, cât și a percepției clienților, ceea ce poate determina prăbușirea vânzărilor.

Pe de altă parte, creșterea prețului de vânzare provoacă scăderea pragului de rentabilitate, însă într-un mediu concurențial acest lucru nu este atât de facil pe cât pare. Astfel, creșterea prețului de vânzare poate duce la orientarea clienților către produse similare sau de substituție.

Aplicație gratuită pentru analiza pragului de rentabilitate

De la finalul articolului poate fi descărcată o aplicație simplă pentru estimarea pragului de rentabilitate, luând în calcul factorii care îl influențează: prețul de vânzare, costurile fixe și costurile variabile ale afacerii.

Pentru exemplificare, vom prezenta mai jos analiza pragului de rentabilitate în cazul unui atelier specializat în producția pantofilor la comandă. Atelierul are următoarele costuri fixe:

În același timp, costurile variabile ale afacerii sunt următoarele:
Prețul de vânzare al unei perechi de pantofi este stabilit la 250 de lei / pereche.

Având în vedere aceste ipoteze, iată care este pragul de rentabilitate al afacerii:

Atelierul trebuie să producă, în condițiile date, 109 perechi de pantofi în fiecare lună. Astfel, volumul vânzărilor necesare atingerii pragului de rentabilitate este de 27.355,56 lei/lună.

În cazul în care atelierul nu poate produce 109 perechi de pantofi pe lună, antreprenorul va înregistra pierderi.

Doar în cazul în care această producție este depășită, atelierul va genera profit.

Grupul Facebook -Academia de Finanțare

Înscrie-te în GRUPUL FACEBOOK și afla primul noutățile.